Principalele companii petroliere de stat din China au suspendat achiziţiile de ţiţei rusesc transportat pe mare, după ce Statele Unite au impus sancţiuni împotriva Rosneft şi Lukoil, cele mai mari două companii petroliere ale Rusiei.
Companiile PetroChina, Sinopec, CNOOC şi Zhenhua Oil au decis să evite temporar achiziţiile maritime de petrol rusesc, de teama sancţiunilor secundare americane, au declarat joi mai multe surse comerciale, citate de CNBC.
China importă în jur de 1,4 milioane de barili pe zi de petrol rusesc pe cale maritimă, majoritatea prin intermediul rafinăriilor private, cunoscute sub numele de “teapots”.
Achiziţiile directe ale companiilor de stat variază semnificativ, estimările oscilând între 250.000 şi 500.000 de barili pe zi.
China se ferește acum de “flota fantomă” a Rusiei
Divizia comercială a Sinopec, Unipec, a oprit achiziţiile săptămâna trecută, după ce Marea Britanie a inclus pe lista de sancţiuni Rosneft, Lukoil, mai multe nave din “flota fantomă” şi entităţi chineze implicate în comerţul cu petrol rusesc.
Rosneft şi Lukoil vând cea mai mare parte a ţiţeiului către China prin intermediari, nu direct cumpărătorilor. În timp ce rafinăriile independente vor analiza impactul sancţiunilor înainte de a relua achiziţiile, acestea ar putea continua, totuşi, să importe volume limitate de petrol rusesc.
Importurile Chinei prin conducte, estimate la circa 900.000 de barili pe zi, nu vor fi semnificativ afectate de sancţiuni, potrivit traderilor.
Nici India nu mai ia petrol rusesc
Decizia Beijingului survine în contextul în care şi rafinăriile din India, cel mai mare cumpărător de petrol rusesc transportat maritim, urmează să reducă drastic importurile pentru a se conforma sancţiunilor impuse de Washington din cauza invadării Ucrainei.
Reducerea bruscă a cererii din partea Chinei şi Indiei, principalii clienţi ai Moscovei, ar putea pune presiune pe veniturile petroliere ale Rusiei şi ar duce la creşterea preţurilor globale la ţiţei.
Atât China, cât şi India vor fi nevoite să caute surse alternative de aprovizionare, ceea ce va creşte presiunea pe preţurile petrolului provenit din Orientul Mijlociu, Africa şi America Latină.
