Economia de război care a alimentat atacul total al Rusiei asupra Ucrainei timp de 45 de luni a fost finanțată de exporturile de petrol și gaze ale Moscovei și, spun criticii, de reticența Occidentului – precum și de dezinteresul Chinei și Indiei – de a închide complet robinetul.
Acum, Statele Unite – împreună cu Uniunea Europeană și Marea Britanie – au luat în vizor cele mai mari companii de petrol și gaze din Rusia și rețelele lor extinse de filiale și afiliați.
Departamentul Trezoreriei SUA a anunțat pe 22 octombrie că sancționează companiile de stat Rosneft și companiile private Lukoil – cele mai mari două companii petroliere din Rusia, ale căror exporturi contribuie în mare măsură la umplerea vistieriei Kremlinului.
O zi mai târziu, Bruxelles-ul a vizat Rosneft și Gazpromneft, o altă companie petrolieră importantă, filială a gigantului Gazprom, controlat de stat.
Președintele american Donald Trump a declarat pe 22 octombrie, la Casa Albă, că sancțiunile sunt „enorme”.
Deci vor funcționa? Vor seca Rosneft și Lukoil, incluse pe lista neagră, mașina de război a Rusiei?
Nu imediat.
Ucraina a intensificat o campanie cu drone care viza rafinăriile din Rusia, inclusiv aceasta din regiunea vestică Smolensk, lovită în aprilie.
„Cred că impactul pe termen scurt al acestor sancțiuni va fi limitat”, a declarat Alexandra Prokopenko, fostă consilieră la Banca Centrală a Rusiei, acum analistă la Centrul Carnegie Rusia Eurasia din Berlin.
„Ambele companii se pregăteau probabil pentru aceste sancțiuni. În plus, volume semnificative de exporturi de petrol sunt denominate în yuani și ruble, așa că nu mă aștept la niciun impact dramatic asupra bugetului”, a spus ea.
Sancțiunile au fost primele măsuri semnificative luate de administrația Trump și reflectă frustrarea față de „tacticile de tergiversare ale Rusiei” în eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina, a declarat Maria Shaghina, cercetătoare la Institutul Internațional pentru Studii Strategice din Berlin.
Cu toate acestea, „rămâne de văzut cât de serios va aplica administrația Trump măsurile”, a spus ea.
De exemplu, a spus Shaghina, anunțul SUA amână implementarea sancțiunilor cu o lună: până pe 21 noiembrie.
„Mai important”, a spus ea, „rămâne de văzut dacă Trezoreria SUA va adopta o abordare extrateritorială și va viza entitățile chineze și indiene, inclusiv instituțiile financiare, cu sancțiuni secundare.”
Jennifer Kavanaugh, cercetător senior la Defense Priorities, un think tank de la Washington, a declarat că se îndoiește că sancțiunile vor avea un efect major asupra războiului din Ucraina.
„Pentru Putin, acest război este existențial”, a spus ea. „El a demonstrat că este dispus să suporte costuri semnificative pentru a-și atinge obiectivele, în ceea ce privește pierderile de vieți omenești rusești și cheltuielile economice și militare. Această ultimă rundă de sancțiuni nu va schimba acest calcul.”
Capacitatea de rafinare a Rusiei a fost redusă considerabil în ultimele luni, pe măsură ce Ucraina a intensificat o campanie cu drone care vizează rezervoarele de stocare a petrolului și conductele rusești.
Cartea Chinei (și a Indiei)
De la invazia din februarie 2022, Occidentul a încercat să prindă Moscova într-o menghină de sancțiuni. Rusia este acum țara cu cele mai multe sancțiuni din lume.
Economia sa, însă, a sfidat predicțiile celor care se așteptau ca Moscova să fie pusă în dificultate pe măsură ce rămâne fără bani, iar rezervoarele de ruble sau hiperinflația prind contur.
Economia a încetinit într-adevăr, deși acest lucru este rezultatul în principal al intervenției politice: Banca Centrală a majorat ratele dobânzilor pentru a reduce inflația în creștere. Guvernul a anunțat recent creșteri de impozite pentru a menține veniturile.
Între timp, mașina de război a Moscovei nu și-a încetinit ritmul, în ciuda unei rate foarte mari a victimelor.
Sancțiunile occidentale s-au dovedit a fi mai permisive și mai puțin eficiente decât sperau experții. Acest lucru a permis Moscovei să continue să vândă petrol și gaze către cumpărători chinezi, indieni, turci și alți cumpărători dornici.
Rusia a câștigat 13,35 miliarde de dolari din exporturile de țiței și combustibili în septembrie, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, o scădere bruscă față de iulie.
Scăderea s-a datorat în principal constrângerilor la export. Dar cea care a redus cu până la 30% capacitatea de rafinare a țării este campania de atacuri cu drone a Ucrainei, care a vizat rafinăriile și conductele rusești.
De asemenea, sancțiunile sunt net diluate în țări europene precum Slovacia și Ungaria, care continuă să cumpere petrol rusesc, iar altele, precum Olanda, Franța și Belgia, continuă să cumpere gaz natural lichefiat rusesc, sau GNL.
În continuare, sunt țări UE care cumpără o cantitate substanțială de gaz prin conducta TurkStream.
Trump a criticat Europa în această privință.
Rusia s-a bazat în mare măsură pe exporturile de petrol și gaze pentru a-și finanța războiul împotriva Ucrainei.
„Finanțează războiul împotriva lor înșiși. Cine naiba a auzit vreodată de așa ceva?”, a spus Trump, luna trecută, într-un discurs la Națiunile Unite. „Trebuie să înceteze imediat toate achizițiile de energie din Rusia. Altfel, pierdem cu toții mult timp.”
Majoritatea țărilor europene au eliminat treptat importurile de țiței din Rusia în 2022, apoi de benzină și produse rafinate în anul următor.
Uniunea Europeană declară că va elimina treptat toate importurile de GNL din Rusia până la sfârșitul anului 2027. Blocul comunitar a sancționat, de asemenea, peste 20 de firme chineze și alte firme străine legate de importurile de petrol din Rusia.
Atenuând și mai mult sancțiunile: Rosneft și Lukoil au avut timp să construiască sisteme și lanțuri de aprovizionare alternative.
„Eficacitatea sancțiunilor va depinde de aplicarea acestora și de puterea alianțelor americane”, a declarat Leslie Paltī-Guzman, expert în energie și fondator al unei companii de consultanță Energy Vista.
„Companiile rusești au eludat sancțiunile, dar tehnologiile occidentale supraveghează îndeaproape transferurile de la o navă la alta, falsificarea de informații și potențialii cumpărători.”
Noile sancțiuni „vor fi cu siguranță atenuate prin eludarea sancțiunilor, lucru pe care nu doar Rosneft și Lukoil l-au făcut, ci și cumpărătorii lor”, a declarat Rachel Ziemba, cercetător în domeniul sancțiunilor la Centrul pentru o Nouă Securitate Americană din Washington.
„Va avea un anumit efect, cu siguranță, și mai mult decât acțiunea europenilor singuri, dar impactul real va depinde de disponibilitatea SUA nu doar de a amenința cu sancțiuni secundare instituțiile financiare și porturile străine, ci și de a o face”, a spus ea.
Nu este clar cum vor reacționa India și China – cei mai mari doi cumpărători de petrol rusesc.
China este unul dintre principalii aliați și parteneri comerciali ai Moscovei, aprovizionându-se cu o mare parte din energia rusească prin conducte siberiene.
India a rezistat până acum presiunilor SUA de a reduce utilizarea energiei rusești, iar Trump a criticat dur New Delhi în această privință. În august, a impus tarife punitive, invocând importurile rusești ale Indiei.
Asta s-ar putea schimba.
Principalul cumpărător de petrol rusesc din India, Reliance, care are un contract cu Rosneft pentru a importa aproximativ 500.000 de barili zilnic, ar fi luat măsuri pentru a opri aceste importuri în urma anunțului SUA.
„New Delhi este mult mai susceptibilă la amenințări și se așteaptă să-și reducă operațiunile”, a spus Shaghina.
„Cu toate acestea, va fi mai dificil să sperii rafinăriile chinezești care sunt mai puțin integrate în piețele energetice globale.”
„În afară de China, ce cumpărător este încă dispus să riște să importe petrolul Rosneft?”, se întreabă retoric Paltī-Guzman.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
