Baletul era viața lui – înainte de război. Acum, sergentul Olexandr Dușakov este soldat-cercetaș într-o unitate a Gărzii Naționale Ucrainene, dislocată în prezent în apropierea zonei de război din estul Ucrainei.
„Am fost balerin. Bine, oficial încă sunt. Fac asta încă din copilărie, este o tradiție în familie”, a declarat Dușakov într-un interviu acordat Europei Libere (RFE/RL) într-o poiană din pădure, nu departe de Kupiansk, oraș din regiunea Harkov asediat de ruși.
„Bunicii mei dansau. Mama mea ar fi dansat și ea, dar avea probleme cu vederea, iar pe vremea aceea nu existau lentile de contact, așa că a devenit acompaniatoare… Dar este balerină. Soția mea este balerină. Iar fiica mea este deja balerină”, a spus Olexandr Dușakov.
Bărbatul de 41 de ani este unul dintre sutele de mii de ucraineni din diverse profesii și medii sociale care s-au înrolat voluntar în armată după ce forțele ruse au trecut granița și linia de demarcație în regiunea Donbas din estul țării, înainte de ivirea zorilor, pe 24 februarie 2022.
În dimineața aceea era la Paris pentru un spectacol. Ajunsese în Franța cu o zi înainte și a stat treaz toată noaptea făcându-și griji pentru familia lui rămasă la Kiev: „Îmi amintesc primele lor SMS-uri. A fost groaznic – să privești războiul de la distanță este mult mai rău.”
„Nu puteam să stau pur și simplu acolo”
Soția și fiica lui Dușakov au plecat apoi la Vilnius, iar el s-a întors la Kiev în martie, când forțele ucrainene începeau să respingă trupele ruse de la periferia capitalei – contrazicând așteptările lui Putin privind o victorie rapidă și pregătind terenul pentru un război prelungit.
Dușakov și soția sa.
Dușakov a mers mai întâi la un birou de recrutare, unde „mi-au notat datele și mi-au spus că mă vor suna. Dar nu m-au mai sunat”, a spus el.
„Nu puteam să stau degeaba – am început să fac voluntariat, curățând după atacuri. Curând, teatrul s-a redeschis și m-am întors la profesia mea” – dansator la Teatrul Academic Municipal de Operă și Balet pentru Copii și Tineret din Kiev.
Dar s-a alăturat și uneia dintre unitățile civile de apărare teritorială înființate după începerea invaziei – iar în primăvara anului 2023 a trecut la armată, într-o unitate a Gărzii Naționale situată în apropierea unei zone „unde culesesem ciuperci toată viața”.
„Am urmat mai multe cursuri de instruire, iar în toamnă brigada noastră a intrat în luptă” într-o pădure de-a lungul graniței dintre regiunile Luhansk și Donețk din Donbas, a declarat el pentru RFE/RL. „Am petrecut nouă luni acolo.”
„Puterea adrenalinei”
Primele săptămâni și luni au fost grele pentru Dușakov, care nu mai purtase niciodată o armă înainte de invazia pe scară largă – o „perioadă dificilă de adaptare pe front pentru un soldat care nu mai luptase niciodată”. Dar și-a luat curajul din… pădure, a spus el, pe care o „adora” încă din copilărie.
„În momentele de declin psihologic, când părea că totul s-a terminat, pădurea a fost cea care m-a susținut”, a spus el.
„O percepeam ca pe o ființă, ca pe ceva viu. Ea îmi spunea când să plec, când să nu plec, unde să merg, unde să nu merg. Și dovada acestui lucru este faptul că sunt încă în viață.”
Întrebat dacă pregătirea ca balerin l-a ajutat în război, răspunsul lui Dușakov a fost fără echivoc: „Desigur”.
Dușakov pe scenă în timp de pace.
„Coordonarea, capacitatea de a folosi forța necesară atunci când este nevoie. Și un alt aspect foarte important – ca artist, cunosc puterea adrenalinei”, a spus el.
„Pentru că atunci când urci pe scenă și ești foarte nervos, adrenalina se activează.”
Olexandr Dușakov, sergent al Gărzii Naționale Ucrainene.
Își atribuie supraviețuirea și pregătirii militare de calitate – care nu e totdeauna ceva de la sine înțeles în armata ucraineană suprasolicitată, în parte deoarece mulți soldați cu experiență și buni de instructori au fost uciși sau luptă pe front – și norocului.
„Am avut noroc că am supraviețuit primei săptămâni, primelor două sau trei săptămâni…”, a spus el.
Unii dintre camarazii săi nu au avut același noroc.
Dușakov nu a dat detalii despre morți sau răniți în unitatea sa, iar Kievul nu face publice cifrele privind victimele. Însă Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale a estimat în iunie că între 60.000 și 100.000 de militari ucraineni au fost uciși din februarie 2022.
„Oamenii puternici și frumoși mor”
Dușakov a sugerat că, într-o oarecare măsură, a devenit insensibil la moartea celor din jurul său, iar asta nu-i place.
„Sunt oameni care suferă vizibil, iar alții te enervează pentru că nu le pasă deloc”, a declarat el pentru RFE/RL.
„Personal, la un moment dat am simțit că s-a produs o schimbare în mine, ceea ce m-a făcut să mă simt jenat.”
„Desigur, este o tragedie că oameni puternici și frumoși mor”, a spus el.
„Dar o parte din mine s-a resemnat deja cu faptul că acesta este războiul, iar în război oamenii ucid. Și nimeni nu este imun la asta.”
Dușakov ar dori să se întoarcă la cariera sa de balerin după război, dar nu-și face iluzii că va fi curând, spunând că nu vede „linia de sosire”.
„Când m-am înrolat în armată, toți trăiam cu speranța că războiul se va termina curând. Dar cu cât trece timpul, cu atât înțeleg mai bine că aceasta este o ecuație cu multe necunoscute. Și am ajuns deja la o vârstă la care, în profesia mea, poți să te pensionezi”, a spus el.
„Fac balet din copilărie. Este în sângele meu”, a adăugat Olexandr Dușakov. „Dar, dacă va mai trece ceva timp, și armata va fi în sângele meu.”
Articol scris de Steve Gutterman pe baza reportajului realizat de Iehor Lohinov pentru Donbas Realii.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
