Slujba de sfinţire a picturii Catedralei Naționale a fost oficiată de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu şi de Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu un sobor de 65 de ierarhi, 70 de preoţi şi 12 diaconi.
Construcția unei catedrale naționale a durat 15 ani și a costat cel puțin 270 de milioane de euro, dintre care numai 10% au fost fonduri de la Biserica Ortodoxă Română.
Construirea unei catedrale naționale, o idee veche de aproape 150 de ani
Ideea ridicării unei catedrale naţionale datează încă de pe vremea Regelui Carol I. În anul 1884, Regele Carol I a dat o lege de construire a unei catedrale, lege care, la vremea respectivă, a intrat în vigoare, dar edificiul nu a mai fost ridicat.
Ulterior, primul Patriarh al României, Miron Cristea, a reluat ideea construirii unei bisericii naționale care să reprezinte toate provinciile românești unite după Primul Război Mondial.
Din cauza crizei economice mondiale din 1929, a războiului şi ulterior a venirii comuniştilor la putere, construirea unei catedrale națioale a rămas la nivel de idee.
Interiorul Catedralei Naționale
După Revoluţia din decembrie 1989 şi căderea regimului comunist, PF Teoctist, patriarhul de la acea vreme al BOR, a readus în discuţie, la jumătatea anilor ’90, ideea construirii unei catedrale în care să încapă 5.000 de persoane, pentru „mântuirea neamului” şi în amintirea bisericilor dărâmate de fostul dictator Nicolae Ceaşescu ca să facă loc Casei Poporului, actualul Palat al Parlamentului.
La începutul anului 1999, Patriarhul Teoctist a sfinţit, în prezenţa demnitarilor de la acea vreme, preşedintele Emil Constantinescu şi premierul Radu Vasile, o cruce din piatră amplasată în zona Pieţei Unirii, locul iniţial ales pentru ridicarea construcţiei.
În 2005, Primăria Capitalei a propus Patriarhiei, ca amplasament pentru ridicarea Catedralei, Dealul Arsenalului – propunere acceptată de către Patriarhul Teoctist.
În acelaşi an, Guvernul a adoptat o Ordonanţă de Urgenţă pentru realizarea „Catedralei Mânturii Neamului”, iar ulterior imensul teren a fost transferat Patriarhiei Române.
Doi ani mai târziu, Parlamentul a adoptat Legea 376/2007, care stabileşte că finanţarea construcţiei va proveni din contribuţia Patriarhiei Române, a Guvernului şi a autorităţilor locale.
În acelaşi an, la câteva luni de la moartea patriarhului Teoctist, noul patriarh Daniel sfinţeşte, cu o zi sărbătorii de Sfântul Apostol Andrei, locul viitoarei Catedrale Naţionale, care va avea ca prim hram sărbătoarea „Înălţării Domnului”, atunci când este sărbătorită Ziua Eroilor, dar şi pe Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României.
Catedrala Națională este situată la intersecția dintre Calea 13 Septembrie și strada Izvor, în imediata apropiere a Palatului Parlamentului.
În 2010, este eliberată autorizaţia de construire a viitoarei catedrale şi încep efectiv lucrările, iar în 25 noiembrie 2018, anul Centenarului Marii Uniri, are loc sfinţirea altarului Catedralei Naţionale, la care s-au închinat, timp de o săptămână, în jur de 150.000 de persoane.
Un moment deosebit a fost cel din 31 mai 2019, când Papa Francisc a vizitat, în prima zi a şederii sale în România, Catedrala Naţională.
Cea mai mare biserică ortodoxă din lume
Catedrala Naţională este cea mai mare biserică ortodoxă din lume, cu o înălţime de 127 de metri.
În faţa catedralei se întinde o esplanadă (piaţetă) concepută pentru a facilita participarea la slujbe. Acest spaţiu deschis, cu o suprafaţă de 11.600 de metri pătraţi, are capacitatea de a găzdui 23.200 de persoane în timpul evenimentelor liturgice exterioare.
Sub esplanadă se află un spaţiu subteran extins, de dimensiuni mai mari decât amprenta la sol a catedralei, denumit simbolic „Peştera citadină Sfântul Apostol Andrei”, cu o capacitate de aproape 7.000 de persoane, destinat activităţilor culturale, catehetice, sociale şi organizării unui muzeu.
Intrarea în Catedrală se face prin 27 de uşi de bronz pe care sunt reprezentaţi Mântuitorul Iisus Hristos, Maica Domnului, Sfinţii Apostoli, dar şi sfinţi români. Sfântul Apostol Andrei se află în imediata apropiere a Maicii Domnului, dat fiind că este ocrotitorul României şi al doilea hram al Catedralei Naţionale.
Uşile cântăresc aproximativ 800 de kilograme fiecare şi sunt acţionate de un sistem automat de deschidere şi închidere.
Mii de credincioși din toată țara au urmărit slujba de sfințire de pe esplanada din fața Catedralei Naționale
Programul de acces în interiorul Catedralei Naționale duminică, 26 octombrie
- Între orele 07:30 și 10:00. Săvârșirea Sfintei Liturghii, în Catedrala Națională, de către un sobor desemnat oficial, compus din trei ierarhi din Capitală, 67 de preoți delegați de eparhiile din Patriarhia Română și 12 diaconi, deoarece la Sfințirea Altarului Catedralei, în 25 noiembrie 2018, au slujit doar ierarhi din eparhii, nu și preoți.
- La ora 10:15. Sosirea la Catedrala Națională a Sanctității Sale Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic, și a Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
- Între orele 10:30 și 12:30. Slujba de Sfințire a picturii Catedralei Naționale săvârșită de cei doi Patriarhi, împreună cu un sobor de 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi. La încheierea slujbei de Sfințire a picturii se va citi Actul de sfințire.
- Între orele 12:30 și 20:00. Accesul credincioșilor pentru închinarea în Sfântul Altar. Se începe mai întâi cu invitații oficiali din interiorul Catedralei și continuând cu grupurile organizate din eparhii care au asistat la slujbă în spațiul piațetei Catedralei.
- La ora 20:00. Credincioșii care se vor afla în exteriorul gardului Catedralei Naționale vor avea acces la rândul de închinare la Sfântul Altar.
- Credincioșii se vor mai putea închina în Sfântul Altar al Catedralei Naționale și în zilele următoare: 27, 28, 29, 30 și 31 octombrie 2025, inclusiv pe timpul nopții.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
