Temperatura medie anuală, în orașele României, a crescut constant, depășind 12 grade Celsius, în perioada 2021-2024, cu peste două grade Celsius mai mult decât în secolul trecut, iar Bucureștiul este, astăzi, una dintre cele mai calde capitale europene, cu o temperatură medie comparabilă cu Atena sau Roma.
Datele apar în raportul „Starea Climei – România 2025: Unde suntem și încotro mergem”, publicat recent.
„Orașele României se încălzesc într-un ritm accelerat, reflectând prețul urbanizării rapide și al planificării deficitare. Peste 12 milioane de români locuiesc în orașe, iar mai mult de jumătate dintre aceștia sunt expuși zilnic la temperaturi cu 3-8 grade Celsius, mai ridicate decât în satele învecinate.
Temperatura medie anuală în orașele României a crescut constant, depășind 12 grade Celsius, în perioada 2021-2024, cu peste două grade Celsius mai mult decât în secolul trecut”, notează cercetarea de specialitate.
Conform documentului, în 2025, mai multe orașe din sud și vest, precum București, Alexandria sau Timișoara, au depășit pragul de 40 grade Celsius, în timpul verii. De altfel, Capitala este, astăzi, una dintre cele mai calde capitale europene, cu o temperatură medie de 22,5 grade Celsius, în iulie, comparabilă cu Atena sau Roma.
În acest context, analiza specialiștilor arată că intensitatea insulei de căldură urbană variază între un grad și două grade pe timpul nopții, respectiv între 3-5 grade ziua, ajungând chiar la 7-8 grade în perioadele caniculare.
„Suprafețele construite din beton și asfalt absorb și rețin căldura, în timp ce lipsa vegetației reduce evapotranspirația și umiditatea aerului. În plus, emisiile din trafic și activitatea economică urbană amplifică încălzirea locală.
Efectele sunt resimțite inegal: cartierele dense, cu puține spații verzi și clădiri înalte – adevărate ‘canioane termice’ – sunt cele mai expuse. Populația vulnerabilă – în special vârstnicii, persoanele cu venituri reduse sau cei care lucrează în aer liber – suportă cel mai greu consecințele. În aceste zone, riscul de îmbolnăvire sau mortalitate asociat valurilor de căldură crește semnificativ.
Datele satelitare și platformele digitale precum SynUHI permit astăzi monitorizarea intensivă a ICU și evidențiază extinderea ei anuală.
Totuși, politicile de adaptare rămân fragmentate: Soluțiile bazate pe natură – coridoare verzi, acoperișuri vegetale, spații umbrite și suprafețe permeabile – pot reduce temperatura locală cu până la 5°C și aduce beneficii pentru sănătate și calitatea vieții. Implementarea lor, însă, depinde adesea de colaborările dintre grupurile civice și autoritățile locale”, susțin realizatorii raportului.
În ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră, raportul evidențiază faptul că, în ultimele decenii, România a reușit o reducere spectaculoasă a acestora (de 75%) față de anul 1990, aproape dublu față de media europeană, însă acest rezultat se datorează în mare parte colapsului industrial al anilor ’90, și mai puțin unor politici climatice bine articulate.
„Astăzi, provocarea reală este să trecem de la aceste ‘reduceri facile’ la măsuri concrete în sectoarele cele mai dificile – transport, clădiri și agricultură – acolo unde progresul este costisitor și necesită schimbări structurale și de comportament.
În pofida performanței istorice, economia românească rămâne una dintre cele mai poluante din UE: pentru fiecare euro produs, sunt generate aproape 500 grame de CO2, de peste două ori mai mult decât media europeană.
Această disproporție arată că ‘miracolul’ reducerilor nu se poate repeta, iar pentru viitor este nevoie de politici climatice solide care să stimuleze modernizarea economică, creșterea eficienței energetice și trecerea la tehnologii curate”, se menționează în raport.
Potrivit sursei citate, România are acces la resurse financiare semnificative pentru tranziția verde. Astfel, doar în 2023, autoritățile au obținut 476 milioane de euro din vânzarea certificatelor de carbon pe piața ETS, iar până în 2032 se pot accesa peste 31 miliarde de euro prin Fondul de Modernizare și Fondul Social pentru Climă.
„Însă, fără legislația și planurile necesare (inclusiv transpunerea ETS2 și adoptarea Planului Social pentru Climă), există riscul major de a pierde aceste miliarde – rămânând cu costurile tranziției, dar fără beneficiile ei”, atrag atenția experții.
De asemenea, un atu pentru România îl reprezintă sectorul LULUCF, unde pădurile și terenurile agricole compensează circa 49% din emisiile naționale. Și în acest caz, specialiștii subliniază că potențialul de absorbție trebuie consolidat prin politici ambițioase de împădurire și gestionare durabilă.
„În ansamblu, mesajul central este clar: tranziția climatică nu este doar o obligație de conformare la regulile europene, ci o investiție strategică în securitate energetică, competitivitate și bunăstare pe termen lung”, sunt de părere aceștia.
Raportul ‘Starea Climei – România 2025’ reprezintă un efort coordonat al unei echipe formată din 22 de specialiști, cu scopul de a aduce în prim-plan cele mai relevante și actuale date despre schimbările climatice, evoluția fenomenului și proiecțiile de viitor.
