În comuna Brastavățu, în județul Olt, trăiesc puțin peste 3.800 de oameni.
26 dintre ei sunt angajați la Primărie. Tot din bugetul comunei sunt plătiți și alți 170 de însoțitori pentru persoane cu handicap.
În 2024, comuna a avut nevoie de peste 11 milioane de lei ajutor de la bugetul de stat central și de la Consiliul Județean Olt ca să-și acopere cheltuielile. Adică de aproape patru ori mai mult decât a reușit să strângă venituri proprii.
Primarul din Brastavățu, Constantin Oprea (stânga), și Sebastian Burduja, ministru al Energiei la acea vreme, la semnarea unui contract de eficientizare a consumului de energie electrică în comună – martie 2025.
Constantin Oprea e primar la Brastavățu din 2012. Întotdeauna a avut probleme cu bugetul, spune el pentru Europa Liberă. Are probleme și cu încasările – doar 70% din impozite sunt colectate anual, iar amenzile nu sunt plătite aproape deloc.
„În multe cazuri este imposibil să le încasăm. Pentru o parte din amenzi am făcut demersuri la judecătorie pentru transformarea în muncă în folosul comunității, pentru altele încercăm să obținem executare silită. O bună parte din aceste sume nu se pot recupera, iar asta ne afectează veniturile locale”, spune primarul.
În 2024, comuna a avut buget total de 14,7 milioane de lei. Doar 3,1 milioane de lei din acest total au fost venituri proprii.
„Nu ne putem compara cu comune precum Ișalnița (Dolj) sau Slătioara (Olt), care au operatori mari pe teritoriul lor. Pentru ele, impozitele locale sunt o parte mică din venituri. Dacă ar trăi doar din impozite ca noi, ar avea aceleași probleme”, spune edilul.
Constantin Oprea afirmă că nici măcar cheltuielile de personal nu sunt acoperite din banii primăriei. Peste 5 milioane de lei au mers către salarii în 2024. Tot atât au fost alocați de la buget și pentru plata ajutoarelor sociale.
„Comuna este îmbătrânită, avem foarte multe persoane cu handicap grav – aproximativ 170 de persoane, dintre care 70 primesc indemnizație și însoțitori, iar altele au asistenți personali. În total sunt peste 200 de persoane cu diverse grade de handicap”, spune primarul comunei, Constantin Oprea.
Ce soluții are? Să caute mai mulți investitori care să vină în comună, situată între orașele Caracal și Corabia.
„Comuna noastră are infrastructură bună, inclusiv rețea de gaze naturale, și putem oferi terenuri gratuite investitorilor, dacă angajează localnici.”
„Am avut discuții inclusiv cu o firmă din India, interesată de o fabrică de mase plastice. Sperăm să reușim să atragem cât mai multe investiții”, mai spune Constantin Oprea.
70 dintre cele 121 de localități din Olt – 68 de comune și două orașe, Potcoava și Drăgănești Olt – nu-și acoperă din veniturile proprii cheltuielile de personal.
Cel mai rău o duce comuna Urzica, unde anul trecut au fost acoperite din venituri proprii doar 7,5% din cheltuieli. Cele cu personalul sunt de trei ori mai mari decât toate veniturile comunei. La Primăria Urzica sunt 23 de angajați.
Nicio altă localitate din județ, în afară de municipiul Slatina, nu reușește să acopere mai mult de 70% din cheltuieli din veniturile proprii.
Care sunt veniturile unei primării?
– veniturile proprii ale Unității Administrativ Teritoriale (UAT) – încasate de UAT direct din impozite, taxe, proprietăți sau activități proprii.
– veniturile de la bugetul de stat repartizate automat, conform legii – cote defalcate din impozitul pe venit. Deși nu sunt venituri proprii în sensul financiar al expresiei, fiind predictibile și recurente, sunt calculate tot ca venituri locale.
Statul colectează impozitul pe venit (IV) prin ANAF și o parte din această sumă se redistribuie către bugetele locale (UAT-uri) sub formă de cote defalcate, pentru a asigura finanțarea serviciilor publice locale. La Capitală, cotele sunt diferite.
– veniturile de la bugetul de stat prin transfer – sume alocate pentru echilibrarea bugetelor local, sume repartizate de Consiliile Județene, diverse alte subvenții. Acest tip de venituri ține de decidenți politici.
sursa: Ministerul Finațelor
Situația de la Brastavățu se repetă într-o treime din localitățile țării
Echilibrarea bugetelor locale cu ajutoare de la bugetul statului este necesară pentru că aproape 89% dintre localitățile din România sunt în mediul rural și nu pot genera suficiente resurse. Modul de repartizare a fondurilor provoacă, însă, de multe ori controverse și suspiciuni de influențe politice, neexistând criterii clare și stabile.
„Cotele defalcate din impozitul pe venit sunt considerate venituri proprii pentru o localitate, pentru că ele sunt generate în localitatea respectivă și se întorc înapoi în bugetele locale conform unei formule”, explică Elena Calistru, președinta Funky Citizens, o organizație non-guvernamentală care se ocupă cu analiza bugetelor locale.
„Discuția este cu sumele alocate pentru echilibrarea bugetară, care, deși ar trebui alocate conform unor formule, se fac aproape în fiecare an prin derogări, folosite fix pentru control politic, din punctul meu de vedere”, mai spune ea pentru Europa Liberă.
Pentru o unitate administrativ-teritorială (UAT) – adică o comună, un oraș, un municipiu sau un județ – termenul „autofinanțare” înseamnă capacitatea de a-și acoperi cheltuielile curente și de dezvoltare din venituri proprii, fără a depinde semnificativ de subvenții, transferuri sau alocări de la bugetul de stat.
„Există un procent care, să spunem, nu e ideal, dar e unul de bun-simț. Dacă o primărie reușește să-și acopere din venituri proprii măcar 80-90% – sută la sută e ideal – din cheltuielile de funcționare, atunci ar trebui să fie relativ decentă financiar. Din momentul în care nu mai reușești să plătești din veniturile proprii nici măcar lumina, acolo e o problemă”, mai adaugă Elena Calistru.
Din cele 3.228 de localități, câte sunt în România, anul trecut aproape 1.150 nu și-au putut acoperi din veniturile proprii nici măcar cheltuielile de personal și au avut nevoie de bani de la buget.
Există, însă, și altă situație. Localități care au venituri proprii foarte mari și care cheltuiesc pe măsură, dar care rămân conectate și la „ajutoarele” venite de la bugetul statului.
În țară sunt doar trei localități care și-au acoperit din veniturile proprii peste 90% din bugetul pe 2024 – Otopeni (Ilfov), Ghimbav (Brașov) și Borsec (Harghita) – și care au reușit să se decupleze aproape total de la subvențiile din bani publici.
Europa Liberă a analizat execuțiile bugetare ale localităților din România, pe 2024, publicate pe site-ul Ministerului Dezvoltării.
Poveste despre două orașe: Voluntari și Popești-Leordeni
8.000 de alegători din Voluntari, județul Ilov, au plecat anul acesta, pe banii primăriei, în palerinaj la Iași, la sărbătoarea Sfintei Parascheva. La fel s-a întâmplat în fiecare an, de două decenii.
„Cu bucurie și respect, transmit gânduri bune credincioșilor din orașul Voluntari care au plecat spre Iași, în pelerinaj la Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva.
Este deja al 20-lea an în care împreună ducem mai departe această frumoasă tradiție a comunității – o călătorie a sufletului, a rugăciunii și a speranței”, a scris primarul orașului Voluntari, Florentin Pandele, pe 8 octombrie, pe pagina sa de Facebook.
Florentin Pandele e primar în Voluntari de 25 de ani. La ultimele alegeri, din iunie 2024, a obținut 63,54% din voturi, adică peste 11.600 din cele peste 18.000 de voturi valabil exprimate. Prezența la urne a fost de aproape 47%.
Direcția Educație Cultural Sportivă și Identitate Comunitară Voluntari (DECIS), instituție înființată în subordinea Primăriei Voluntari în primul mandat al lui Florentin Pandele, se ocupă an de an de organizarea acestui pelerinaj, și nu numai.
La fel ca Voluntari, și Popești-Leordeni din Ilfov este un oraș satelit al Capitalei. Au lucruri în comun, dar mai multe le diferențiază.
Ambele localități au în jur de 47.000 de locuitori și reușesc să își acopere din venituri proprii peste 70% din cheltuieli. Au același număr de angajați ai Primăriei – 186.
Asemănările se opresc aici.
În 2024, Primăria Voluntari a avut venituri proprii de două ori mai mari decât ale Primăriei Popești-Leordeni, iar cheltuielile orașului condus de Florentin Pandele au fost cu 218% mai mari decât ale orașului condus de Petre Iacob.
Pentru a acoperi diferența dintre veniturile proprii și cheltuielile totale, Voluntariul a avut nevoie de aproape 80 de milioane de lei în plus de la bugetul statului, iar Popești-Leordeni – de 32 de milioane.
De unde vin diferențele de venituri?
Pe raza orașului Voluntari funcționează peste 7.100 de firme, cu o cifră de afaceri de mai mult de 54 de miliarde de lei și peste 37.000 de angajați. Cele mai importante sunt Altex, Porsche România, Michelin România, Mercedes Benz România.
Popești-Leordeni nu a avut același noroc. Pe teritoriul orașului funcționează 5.000 de firme, cu 8 miliarde de lei cifră de afaceri și 15.000 de angajați.
Doar din cota de impozit pe venit care i-a revenit în 2024, orașul Voluntari, care a avut un buget total de 372 de milioane de lei, a încasat 179 de milioane de lei, adică aproape exact cât tot bugetul total de la Popești-Leordeni, de 180 de milioane de lei.
Și chiar și în condițiile unor venituri proprii mari la bugetul local, anul trecut, Voluntari a primit ajutor de la Consiliul Județean (CJ) Ilfov și de la bugetul statului.
În total 80 de milioane de lei, din care 6 milioane au fost date de CJ pentru „consilii locale aflate în dificultăți financiare”.
Ce venituri a avut Primăria Voluntari în 2024?
→ venituri proprii – 82 milioane de lei
→ cota din impozitul pe venit – 179,5 milioane de lei
→ venituri de la bugetul statului – 77,28 milioane de lei
→ credit bancar – 26 de milioane de lei.
Ce face Primăria Voluntari cu banii?
Primăria Voluntari susține o televiziune proprie, o echipă de fotbal care a trecut prin Liga I, iar acum e în Liga a II-a, construiește de ani de zile o catedrală și suportă, din bugetul local, tot felul de activități – pelerinajul anual la Sfânta Parascheva, cadouri de Paște și Crăciun pentru locuitori, la început de an școlar pentru elevi.
Și tot primăria, prin Consiliul Local, e acționară în zece companii.
În 2024, doar două dintre ele – Medicala Sf. Parascheva, EuroApaVol – au obținut profit în jur de 100.000 de euro.
Compania Euro Apavol din subordinea Consiliului Local Voluntari a avut 214 angajați în 2024.
Publivol Creativ, compania care deține Metropola TV, a avut pierderi de 6,5 milioane de lei, iar pe 30 iunie 2025 avea datorii la ANAF de 400.000 de lei.
Fotbal Club Voluntari a avut pierdere de 1,4 milioane de lei în 2024, iar la jumătatea lui iunie 2025 avea datorii la ANAF de 330.000 de lei.
Servicii Funerare ABS Voluntari înregistra, pe 30 iunie 2025, datorii la stat de 3,8 milioane de lei.
Către Publivol Creativ (Metropola TV) și Fotbal Club Voluntari pleacă, în fiecare an, din bugetul orașului zeci de milioane de lei, prin intermediul Direcţiei Educaţie Cultural-Sportivă şi Îngrijiri Comunitare (DECIS) și a Clubului Orășenesc Voluntari.
În 2025, DECIS avut un buget inițial de 80 de milioane lei, majorat la 91 de milioane după rectificarea din septembrie.
Din acești bani, circa 6,5 milioane de lei au fost alocați până la finalul lunii septembrie pentru acțiuni cu caracter științific și social cultural, în care e inclus și pelerinajul la Iași, la 400 de kilometri în nordul țării. Iar 12 milioane de lei au plecat către echipa de fotbal FC Voluntari.
24,5% din totalul cheltuielilor primăriei de 361,7 milioane de lei – adică aproape 90 de milioane de lei – au mers către „cultură și religie”, și au fost transferați spre DECIS și Clubul Sportiv Voluntari. Nu sunt menționate nicăieri sumele ajunse direct la Metropola TV, însă din execuția bugetară a DECIS se disting sumele care au ajuns la FC Voluntari – 14,7 milioane de lei.
Europa Liberă a cerut DECIS să explice cum se fac acum plățile pentru televiziunea din subordinea Publivol. Direcția nu a răspuns solicitării până la publicarea acestui articol.
Europa Liberă a încercat să vorbească cu primarul orașului, Florentin Pandele, cu consilieri locali și cu directoarea DECIS despre costurile pelerinajului.
Primarul ne-a trimis către purtătoarea sa de cuvânt, care ne-a solicitat un email oficial cu toate întrebările, pe care l-am trimis pe 10 octombrie. Primăria a solicitat un termen de 30 de zile pentru răspuns, dată fiind „complexitatea datelor solicitate”.
L-am sunat și pe consilierul local Constantin Costache (PSD), care, după ce a aflat care e subiectul discuției telefonice, s-a declarat bolnav și a închis. Colegul său de partid și de consiliu, Ion Bogaciu, ne-a închis pe motiv că-l sună altcineva și trebuie să preia imediat convorbirea, dar a transmis prin WhatsApp, mai târziu, să luăm legătura cu biroul de presă.
Pelerinajul e o acțiune tradițională, nu putem renunța la ea.
Singurii care au răspuns au fost viceprimarul Viorel Iordache (PSD) și consilieri Aurelian Vârga (USR).
„Nu știu sumele cheltuite pentru pelerinaj, adresați-vă direct direcției”, ne-a spus Viorel Iordache. „Noi avem stabilit bugetul de la începutul anului, nu putem să nu facem ceva. Dacă tot avem stabilit bugetul”, a explicat viceprimarul.
„Și noi facem economii. Pelerinajul e o acțiune tradițională, nu putem renunța la ea”, mai adaugă el.
„Am depus amendamente la buget prin solicitam redirecționarea unor sume de la DECIS către investiții, dar niciunul nu a fost aprobat. Strict, cât a costat pelerinajul nu știm, sumele sunt puse la grămadă”, spune pentru Europa Liberă Aurelian Vârga, consilier din partea USR.
Am întrebat Primăria Voluntari de ce apelează la subvenții de la bugetul de stat deși are venituri proprii mari, cum vor fi acoperite pierderile companiilor private din subordine și ce economii a făcut în 2025, în contextul în care toată administrația centrală vorbește de reducerea cheltuielilor. Până la publicarea acestui articol nu am primit răspuns.
„Primăria a luat bani de la Consiliul Județean pentru plata facturilor de apă, după ce s-a emis preaviz de sistare a furnizării apei de către ApaNova. Banii de la bugetul local se risipesc prin diferitele companii”, spune consilierul local Aurelian Vârga.
Cât despre economii, „s-a făcut o reducere mică de personal, două-trei posturi, la primărie, ca doar acolo îl obligă legea”, explică consilierul.
„Bine ar fi fost să aplice asta la companiile primăriei, ca acolo sunt foarte mulți angajați, estimez undeva la 1.500.”
Europa Liberă a verificat numărul angajaților din Primăria Voluntari și, potrivit platformei termene.ro, este vorba despre 1.470 de oameni.
Cum se gospodărește Popești-Leordeni?
La același număr de locuitori, aproximativ 47.600, Popești-Leordeni se descurcă cu 180 de milioane de lei – un buget aproape la jumătate față de Voluntari.
Primăria din Popești are și ea în subordine un club sportiv, dar nu mai are alte direcții descentralizate ca instituții de sine stătătoare.
„Avem și noi o echipă de fotbal din liga a III-a, care are jucători tineri și muncitori, dar nu poate promova în liga a II-a din cauza costurilor ridicate — ar fi nevoie de modernizarea stadionului conform cerințelor FRF și de cheltuieli mari pentru cantonamente”, explică pentru Europa Liberă Alin Todireanu, administratorul orașului.
„Spre deosebire de alte cluburi, precum Voluntari, echipa nu beneficiază de sprijin financiar consistent din partea Consiliului Județean”, adaugă el.
Primăria orașului Popești-Leordeni din județul Ilfov, 23 octombrie 2025.
Consiliul Local e acționar într-o singură companie, cea de transport local.
Ce spune execuția bugetară pe 2024 a orașului din Popești-Leordeni?
Veniturile totale ale orașului Popești-Leordeni, pentru secțiunea de funcționare, au fost:
→ venituri proprii – 51 de milioane de lei
→ cote din impozitul pe venituri – 64 de milioane de lei
→ venituri de la bugetul de stat – 32 de milioane de lei.
Cheltuielile de funcționare ale orașului au fost de 130 de milioane de lei. 31% din bani au mers către salubritate și 17% pentru autoritățile executive (funcționarea primăriei).
Cheltuielile cu religia și cultura au costat Primăria Popești-Leordeni aproape 670.000 de lei, adică 0,5% din buget.
„Bugetul este gestionat prin direcțiile și serviciile de specialitate sub aprobarea factorilor decidenți, iar prioritățile din ultimii ani s-au impus asupra dezvoltării infrastructurii și extinderea rețelei școlare și preșcolare (asfaltarea drumurilor nou create, extinderi ale rețele de apă și canal, înlocuirea celor subdimensionate, construirea de creșe, grădinițe, școli) astfel încât să ținem pasul cu necesitățile unei comunități în plină formare”, spune pentru Europa Liberă administratorul orașului.
Blocuri de locuințe aflate în construcție în orașul Popești-Leordeni.
În județul Ilfov există o singură localitate care nu reușește să-și acopere din veniturile proprii nici cheltuielile de personal – Dărăști. În 2024, comuna cu puțin peste 2.600 de locuitori a avut venituri proprii de 6,5 milioane de lei și cheltuieli de personal de 8 milioane de lei.
Ce înseamnă cheltuieli de personal pentru o Primărie
Ce plăți intră la cheltuielile de personal
- salarii de bază / indemnizații lunare – pentru primar, viceprimar, funcționarii publici și personalul contractual;
- sporuri și indemnizații suplimentare;
- indemnizații de hrană și vouchere de vacanță;
- contribuția la asigurările sociale (CAS), sănătate (CASS), fond de șomaj, asigurări muncă etc;
- premii, prime, stimulente, plata orelor suplimentare etc.
Ce angajați plătește o primărie
- angajații direcți;
- angajații de la serviciile publice aflate în subordinea primăriei;
- personalul din serviciile de gospodărire comunală (salubritate, întreținere spații verzi, iluminat public);
- asistenții personali ai persoanelor cu handicap grav și indemnizațiile lunare acordate acestora;
- îngrijitori, muncitori, șoferi, paznici, lucrători publici ai primăriei;
- personalul din centre sociale sau căminul cultural, dacă aceste instituții nu au bugete proprii;
- în unele cazuri: personalul neclerical (salariați ai cultelor religioase) – subvenționați prin primărie.
sursa: Ministerul Finanțelor
2025, anul reformelor bugetare
În 2024, guvernul condus de Marcel Ciolacu a modificat prin Legea bugetului cota din impozitul pe venit care revenea municipiului București, de la 50% la 47%. Decizia a fost criticată de primarul de la acel moment, Nicușor Dan.
Bugetul pe 2025 are o prevedere prin care guvernul face rost de mai mulți bani pentru echilibrarea bugetelor locale, fără a apela la bugetul de stat. Mai exact, ia din cotele din impozitul de venit care ar reveni localităților „bogate”, pentru a le redistribui celor „sărace”.
Din cota de 63% din impozitul pe venit care ar reveni orașelor, municipiilor și comunelor, „dacă media pe locuitor depășește 2.000 lei (municipii) sau 1.500 lei (orașe/comune), se aplică rețineri de 15%/10%; sumele reținute rămân la bugetul de stat”, scrie în Legea bugetului de stat pe 2025.
„Deja, de la începutul anului s-a făcut un fel de haiducie, ca să zic așa, pentru că, dacă colectezi mai mult de 2.000 de lei pe cap de locuitor, atunci sumele respective, parte din ele, se iau și merg la bugetul național pentru echilibrarea celorlalte comunități”, spune Olguța Vasilescu, primar al Craiovei și președintele Asociației Municipiiilor din România, pentru Europa Liberă.
„Și Craiova a primit această penalizare de la începutul anului ca să dea altor localități. Deci să nu se plângă guvernul că dă chiar toți banii din buzunarul lui, pentru că mare parte ia de la noi de fapt”, mai spune ea.
Mai mult, spune Olguța Vasilescu, s-au aplicat și alte corecții, pe motiv de reevaluare a încasărilor, așa că alți bani din cotele de impozit pe venit care reveneau unor localități au rămas la dispoziția guvernului.
Olguța Vasilescu este primar al Craiovei și președinte al Asociației Muncipiilor din România.
„Ni s-au luat 9 milioane din impozitul pe venit, fără nicio explicație privind formula. Nu doar nouă, ci în toată țara, la toate orașele mari s-au luat acești bani. În schimb, unora li s-au dat înapoi niște sume mici. De exemplu, Severin a primit vreo 200.000 [de lei]. Care e formula? Nu știe nimeni. Și totuși ar trebui”, explică ea.
Guvernul pregătește un pachet legislativ, de reformă a administrației, prin care speră să rezolve și probleme financiare ale comunităților locale. Noul pachet administrativ urmărește „trei paliere”: descentralizarea, creșterea capacității financiare a autorităților locale și eficientizarea aparatului administrativ.
Primul palier vizează descentralizarea unor atribuții, astfel încât deciziile să fie luate mai aproape de comunități.
Al doilea palier are scopul de a întări autonomia financiară locală, prin mecanisme care să asigure colectarea veniturilor.
„Autoritățile locale să poată să-și încaseze acele venituri de care trebuie să dispună conform legii (…) prin reținere la sursă și alte tipuri de mecanisme”, a spus ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, la Radio România Actualități.
„Aici este vorba de o chestiune de justețe și de dreptate socială; nu doar unii cetățeni trebuie să plătească impozite, nu este corect ca alții să nu plătească, ne trebuie mecanisme și proceduri legale în plus.”
Cel de-al treilea palier vizează eficientizarea aparatului administrativ local, prin reorganizarea structurii de personal, care ar reduce cheltuielile primăriilor.
„O propunere de reducere a numărului de posturi ocupate cu un procent de 10%” este preferată în locul reducerii uniforme a cheltuielilor de personal, pentru că „permite o abordare diferențiată”, conform ministrului.
„731 de primării nu ar fi afectate” de tăieri, acestea fiind considerate eficiente în gestionarea resurselor umane, a mai spus Cseke Attila.
Ce ar rezolva o reformă administrativ-teritorială?
„Nimic”, spun la unison președinții Asociației Municipiilor și Asociației Comunelor din România.
„Chiar dacă se comasează localitățile, unele, mai ales cele mici și îndepărtate de marile orașe, tot vor avea nevoie de echilibrare. Nu e vorba doar de salarii. Dar cheltuieli precum iluminatul public, curățenia, tăierile de arbori, asfaltările – toate rămân. Dacă nu există venituri proprii, trebuie să primească bani din echilibrare”, mai spune Olguța Vasilescu.
„Unele localități colectează sume mari, altele nu se pot susține, indiferent de comasare”, adaugă ea.
„Sunt comune nou înființate care se descurcă foarte bine”, spune președintele asociației comunelor din România, Emil Drăghici. E un exemplu, crede el, de ce reorganizarea administrativă nu e necesară.
De altă părere este Elena Calistru, președinta think tankului Funky Citizens.
Elena Calistru, președinta Funky Citizens.
„E nevoie de o reorganizare administrativ-teritorială. Trebuie analizate mai multe scenarii – dacă pornești de la criterii geografice sau economice ori te raportezi la regiunile de dezvoltare care există deja în contextul fondurilor europene”, spune ea.
Problema de implementare a unei astfel de reforme e în primul rând structurală, crede Elena Calistru.
„Problema majoră, după părerea mea, e că în multe județe statul este principalul angajator. Aici trebuie să ai în vedere că reformele trebuie să se întâmple gradual, implementate în etape, pentru că altfel vei întâlni rezistență mare și probleme sociale. S-ar putea să ai nevoie de excepții și măsuri de tranziție. De-aia, nu e bine să spui «hai, facem acum, gata»”, adaugă ea.
Ce e de făcut?
„Oficializate rezultatele recensământului și aplicată legea”, spune Elena Calistru, care face apel la același act legislativ invocat și de ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, într-o declarație făcută pe 17 octombrie.
„La Ministerul Dezvoltării am realizat o analiză strict profesională, fără criterii politice, bazată pe Legea 351 privind Planul de Amenajare a Teritoriului Național. Din cele 103 municipii, 57 nu mai respectă criteriul de 40.000 de locuitori, iar din cele 216 orașe, 146 sunt sub pragul de 10.000 de locuitori”, a declarat ministrul Cseke Attila, citat de Mediafax.ro.
„Teoretic, pe baza recensământului, se duc frumos ca, într-un domino, o groază de consecințe. Tu nici măcar nu ai nevoie de reformă administrativ-teritorială ca să scapi de unele comune care nu mai au locuitori, să transformi municipiile în orașe. În momentul în care o comună e retrogadată la sat, dispare toată administrația locală”, explică Elena Calistru, președinta Funky Citizens.
Și mai e nevoie de ceva, spune ea: „Legea finanțelor publice locale ar fi trebuit schimbată de foarte mult timp. În primul rând legat de predictibilitatea bugetară – administrațiile locale să nu mai poată face oricâte rectificări bugetare, după cum au nevoie de bani. Sau să crească salariile în an electoral”.
„Trebuie respectată carta europeană a autonomiei locale”, spune Emil Drăghici de la Asociația Comunelor din România. „Statul, prin Guvern, e obligat să asigure resurse financiare suficiente pentru comunitățile locale.”
Iar politicile naționale de coeziune au fost prost aplicate, crede el.
„Uitați-vă dumneavoastră la aceste programe naționale, Anghel Saligny, PNDL, făcute chipurile să corecteze ilegalitățile, dar la care s-au «mufat» sectorul 3, municipiul Oradea, județul Bihor, municipiul Cluj… Inadmisibil! Inadmisibil!”, afirmă Drăghici.
Dar vede absolut necesară o reformă fiscală, o reevaluare a modului în care primăriile cheltuie banii, precum și reevaluarea sumelor primite de la bugetul central.
„Trebuie să vedem care sunt necesitățile. Și atunci ăla care are bani, cum spuneți dumneavoastră, de ce trebuie să-i mai dau bani de la buget?”, se întreabă Emil Drăghici. Iar sarcina evaluării modului în care fiecare localitate își gestionează bugetul local ar trebui să fie a Ministerului Finanțelor, crede el.
Olguța Vasilescu, primărița Craiovei și președintele Asociației Municipiilor din România, nu vede multe soluții pentru ca localități mici, rurale, să facă rost de mai mulți bani la buget. Tot Guvernul este cel care trebuie să intervină.
„Nu există altă soluție decât echilibrarea de la guvern. Pentru ca investitorii să ajungă în mediul rural, trebuie drumuri, utilități, infrastructură – toate finanțate tot din fonduri guvernamentale. Până atunci, comunitățile mici supraviețuiesc din banii celor mari”, spune ea.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
