
AUR a depus trei moțiuni împotriva miniștrilor guvernului Bolojan, toate respinse de Parlament. Un instrument pe care opoziția îl folosește frecvent, prin care arată pozitionarea politicǎ. Totuși, atrage atenția analistul Zăbavă, orice astfel de demers trebuie sǎ fie însoțit de o alternativǎ.
FOTO Inquam / George Călin
Recent, moțiunea simplă împotriva ministrului Agriculturii, Florin Barbu, a fost respinsă de Camera Deputaților. Anterior, moțiunea împotriva ministrului USR al Economiei, Radu Miruță, a picat cu votul a 34 de senatori, mai puține cu 5 față de numărul semnăturilor de la depunere. Înainte de dezbatere și vot, 3 senatori independenți din cei 39 de semnatari ai moțiunii și-au anunțat intenția de a-și retrage semnăturile.
Moțiunea împotriva ministrului Educației, Daniel David, a avut puțin mai mult succes în Senat, însă tot nu a reușit să întrunească numărul necesar de voturi, adică jumătate plus 1.
Moțiunea împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu, a fost respinsă cu 200 de voturi „împotrivă” și 87 „pentru”.
Cinci moțiuni de cenzură fără rezultat
Dacă în cazul moțiunilor simple scopul este pozitionarea fațǎ de anumite abordări ale respectivului ministru sau ale guvernului, o moțiune de cenzurǎ duce la demiterea Executivului. Pânǎ acum, opoziția a depus cinci moțiuni de cenzurǎ, toate respinse.
Prima a fost depusă în vară, în contextul primului pachet de măsuri fiscal-bugetare pe care Executivul și-a asumat răspunderea în Parlament. Următoarele patru au fost depuse în contextul asumării răspunderii Guvernului condus de Ilie Bolojan pe pachetul 2.
Inițiativele opoziției, un „spectacol al democrației”
„E un spectacol al democrației. Acestea sunt pârghiile democratice pe care opoziția din Parlament le are și moțiunilenu nu au doar ca scop să demită Guvernul, în cazul moțiunii de cenzură, sau să tragă un semnal de alarmă în cazul moțiunilor simple pentru ministri. Ele au și un scop de declarație politică, de poziționare, de a exprima dezacordul față de politica unui personaj, a Guvernului în sine”, explică consultantul politic Adrian Zăbavă pentru „Adevărul”.
Moțiunile de cenzură, în special, vin adesea cu negocieri și voturi strânse bucată cu bucată în Parlament. Opoziția actuală are însă doar o treime din voturi.
„Astăzi, opoziția nu este în măsură de a negocia ceva. Nu este în măsură de a oferi ceva, de a oferi o alternativă până la urmă. Nu? Că practic, negocierea pe un astfel de subiect, căderea guvernului ar însemna o alternativă. Astăzi, această alternativă, în contextul contextul președinției lui Nicușor Dan și a modului în care e formată coaliția, nu sunt foarte multe căi de dialog și de negociere”, mai arată Adian Zăbavă.

