O investigație despre care pacienții încep să-și întrebe tot mai des medicii ar trebui făcută cel puțin o dată în viață, pentru că ne poate spune foarte multe despre riscul real de boală cardiovasculară.
Analiza se recomandă a fi efectuată cel puțin o dată în viață FOTO: Shutterstock
Tot mai mulți pacienți întreabă despre Lipoproteina(a), prescurtat Lp(a), a atras atenția medicul diabetolog Anca Roman, explicând ce este această lipoproteină (a) și de ce apare tot mai des în recomandările medicale.
„Lipoproteina(a) este o particulă de colesterol asemănătoare cu LDL („colesterolul rău”), dar are în plus o componentă proteică numită apolipoproteina(a). Această structură face ca Lp(a) să fie: puternic aterogenă (favorizează depunerea de grăsimi pe vase), inflamatorie și în parte trombogenă (favorizează formarea cheagurilor)”, a precizat dr. Roman, într-o postare pe contul său de Facebook.
Este important să cunoaștem valorile Lp(a) pentru că ajută în evaluarea riscului de accident vascular, cu atât mai mult cu cât este posibil să nu existe alte semnale de alarmă pe buletinul de analize.
„O valoare crescută a Lp(a) — peste 50 mg/dL (sau 105 nmol/L) — crește riscul de infarct sau accident vascular independent de valorile colesterolului total sau LDL. Cu alte cuvinte, chiar dacă „analizele de colesterol sunt bune”, un Lp(a) crescut poate indica un risc cardiovascular ascuns”, a indicat medicul.
Când se recomandă efectuarea analizei
Ghidurile Societății Europene de Cardiologie recomandă ca toți adulții să își măsoare Lp(a) cel puțin o dată în viață, notează medicul, iar asta cu atât mai mult dacă sunt întâlnite următoarele situații: există istoric familial de boală cardiovasculară precoce; LDL-ul rămâne crescut în ciuda tratamentului; ai avut un eveniment cardiovascular deși restul analizelor erau în limite normale.
Vestea mai puțin bună este că valorile Lp(a) nu pot fi scăzute semnificativ prin alimentație sau tratament standard, iar asta pentru că valorile sunt determinate genetic.
„Totuși, cunoașterea valorii ajută medicul să ajusteze agresiv ceilalți factori de risc (LDL, tensiune, greutate, inflamație, fumat etc.) — și în unele cazuri să recomande terapii dedicate în studii clinice”, a conchis medicul.
