Decizia administrației Trump de a redimensiona prezența militară americană în Europa de Est, inclusiv în România, a provocat reacții imediate din partea foștilor militari și a experților în securitate.
Potrivit Ministerului Apărării, aproximativ o mie de soldați americani vor rămâne dislocați în bazele de la Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii și Deveselu, iar capabilitățile strategice nu sunt afectate.
Măsura, prezentată de Washington ca parte a unei „reevaluări globale a posturii de apărare”, marchează totuși o schimbare de ton în angajamentul american pe Flancul Estic al NATO și vine pe fondul tensiunilor tot mai mari din regiunea Mării Negre.
Fostul șef al Statului Major General, generalul (r) Ștefan Dănilă, consideră că reducerea efectivelor „nu e semnificativă operațional, dar e gravă ca mesaj strategic”, în timp ce analistul Iulian Chifu vorbește despre un „transfer de responsabilitate” către aliații europeni.
Alți experți atrag atenția că România trebuie să se adapteze unei epoci în care protecția automată oferită de Statele Unite nu mai este garantată. „S-a dus boieria în care ne apărau alții”, avertizează Iulian Fota, în timp ce Dan Luca subliniază că decizia „nu surprinde” și trebuie privită în contextul consolidării autonomiei strategice europene.
Iată principalele reacții apărute imediat după anunțul retragerii parțiale a trupelor din România:
Mesaj strategic grav
Generalul (r) Ştefan Dănilă, fost şef al Statului Major General al Armatei Române, pe Facebook:
Reducerea numărului de militari americani în România este o surpriză anunţată din primăvară. Din punct de vedere operaţional, nu este o semnificativă, dar ca mesaj strategic este grav. Situaţia internă favorizează atacuri politice, articole de presă acide și acuzatoare la adresa conducerii politice actuale.
În urmă cu cinci ani, spuneam că avem cea mai bună situaţie de securitate din istoria statului român. Aveam ca principal garant parteneriatul strategic cu SUA. Impredictibilitatea deciziilor Administraţiei Trump, coroborată cu situaţia politică internă, ne aruncă într-o stare asemănătoare cu cea din anii 1939-1940.
“Nu trebuie să ne panicăm”
Generalul (r) Marius Crăciun, la TVR Info:
Trebuie să ne pregătim în primul rând noi. Contăm și pe aliați, dar noi trebuie să luăm toate măsurile, să facem toate eforturile financiare, umane, că aici iarăși, se pare, că uităm de resursa umană. Structurile de forță din România trebuie să fie întărite, personalul trebuie să fie plătit așa cum trebuie, pensionarii din structurile acestea ale României trebuie să fie plătiți așa cum trebuie.
Trebuie să rezolvăm foarte multe lucruri cu forțe proprii și să continuăm legătura cu aliații, să convingem Franța, spre exemplu, să crească prezența permanentă a forțelor franceze pe teritoriul României. Dar, încă o dată, sarcina cea mai grea este la noi, armata română.
Americanii oricând, în caz că arde, au capacitatea militară de a disloca sute de mii de militari în Europa. Și bazele aeriene care rămân, cu tot personalul, cu toată infrastructura – Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii și altele – oricând pot fi folosite. Deci nu trebuie să ne panicăm, lucrurile merg înainte. Noi trebuie să ne îngrijorăm și să creștem capacitatea de reacție a armatei române.
Americanii nu retrag trupe pentru ruși
Iulian Fota, expert în securitate, la Antena 3:
Noi ne batem joc de țara noastră și o șubrezim, după aia avem speranță de la alții să ne-o salveze. Nu merg lucrurile așa și nu o să mai meargă în continuare, pentru că se schimbă vremurile, se schimbă epoca. Suntem surprinși că americanii retrag trupe? De unde așteptarea asta, să crească? Păi nu ne uităm la ce se întâmplă la Casa Albă în SUA, în relația transatlantică? Adică nu putem să fim atât de deconectați de realitate.
S-a dus boieria în care ne apărau alții, americanii, francezii. Ei fac tot ce pot și sunt alături de noi, dar ei nu pot compensa efortul.
Americanii nu retrag trupe pentru ruși, să ne înțelegem. Evident că rușii vor fi mulțumiți, adică lor o să le placă. O mai puțină prezență americană e un lucru bun pentru ei. Dar americanii retrag trupe pentru că nu mai pot să ducă efortul ca până acum. Lumea e mult prea complicată, prea complexă, amenințările sunt mari.
Transfer de responsabilitate
Iulian Chifu, analist de politică internă, pentru Mediafax:
Administrația Trump a anunțat de la momentul campaniei, ca să nu spunem de la momentul instalării, în 20 ianuarie, faptul că va exista o reașezare care vizează o prioritizare privind China în primul rând, dar și America Latină. Deci nu este o chestiune nouă, pe de o parte.
Pe de altă parte, știam din perioada administrației Biden faptul că 2027 este un moment în care un număr de proiecte care vizează flancul Estic și apărarea Europei se vor încheia. Deci nu este doar o chestiune strict politică, legată strict de administrația Trump.
În momentul de față trebuie să ne adaptăm la noua structură care există la nivelul aliat, deci al NATO. Operațiunile care au fost asumate de către Alianță, care fac ca orice modificare în prezența trupelor americane, în cazul de față, să poată fi suplinită de prezența altor aliați care să continue misiunea stabilită la nivel aliat. E un transfer de responsabilitate, de răspundere pentru apărarea Europei, care era dominantă asumată de către Statele Unite și aliații din afara Uniunii Europene și care în momentul de față se mută în mai mare măsură, după 2% creșterea 3,5 plus 1,5 potrivit summit-ului de la Haga, către aliații europeni înșişi.
O decizie care nu surprinde
Dan Luca, expert în comunicare strategică și politici europene, pentru Mediafax:
Această decizie nu surprinde, însă trebuie analizată în contextul mai larg al autonomiei strategice europene și al consolidării capacităților de apărare ale Uniunii Europene. De-a lungul timpului, Uniunea a adoptat o abordare complexă în domeniul apărării, echilibrând cooperarea cu NATO cu dezvoltarea unor capacități proprii, iar astăzi direcția strategică devine tot mai clară.
Această alocare reprezintă o oportunitate strategică pentru România, care poate deveni un actor regional semnificativ dacă reușește să atragă investiții și să își definească clar rolul în economia europeană. În lumina contextului actual de securitate, este esențial ca dezvoltarea industriei naționale de apărare – de la fabrici de muniție și drone, până la tehnologii militare avansate – să fie tratată ca o prioritate națională, consolidând astfel atât autonomia strategică a României, cât și contribuția sa la securitatea Europei.
România rămâne un punct strategic
Nicoleta Pauliuc, preşedintele Comisiei pentru Apărare a Senatului:
Nu există nicio vulnerabilitate. Retragerea acestor militari din România face parte dintr-o reevaluare, reaşezare a poziţionării strategice a Statelor Unite la nivel global.
În cadrul Comisiei de Apărare, am aprobat achiziţionarea de alte capabilităţi militare menite să ne asigure securitatea. Am crescut suma dedicată achiziţiilor militare la 2,5%, urmând să mergem pe trendul pe care l-am agreat la nivelul NATO. România rămâne un punct strategic, o ţară importantă pe Flancul estic.
Suntem membru al Alianţei Nord Atlantice, avem un Parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii. În România avem şi prezenţa altor state la Cincu, putem să vorbim despre dezvoltarea bazei militare Mihail Kogălniceanu, infrastructură, achiziţii, capabilităţi militare care să ne confere un grad de securitate şi mai mare şi aici vedem F35, Patriot, deci toate aceste capabilităţi, încă o dată, dau un semnal puternic: România este un stat sigur pe Flancul estic, iar Marea Neagră rămâne în continuare un punct strategic, atunci când vorbim de securitate pe Flancul estic şi NATO.
