Un studiu finanțat de UE prezintă inovații la costuri accesibile, durabile și eficiente, care pot face Europa mai rezilientă și mai competitivă.
La Bienala Internațională de Arhitectură de la Veneția din acest an, o casă mică, pătrată, amplasată în Giardino delle Vergini a reflectat reziliența și ingeniozitatea, demonstrând că inovarea nu implică neapărat investiții enorme.
Creată de organizația non-profit suedeză BetterShelter, această căsuță a devenit o prezență obișnuită în situațiile de urgență din întreaga lume, de la taberele improvizate în toată Europa pentru refugiații ucraineni în 2022 până la adăposturile amenajate după cutremurul din Maroc din 2023.
Cheia succesului acestei construcții modeste rezidă în simplitatea sa. Căsuța este livrată în două cutii și poate fi asamblată de patru persoane în câteva ore. De asemenea, dispune de ferestre, de o ușă cu încuietoare și instalație de iluminat alimentată cu energie solară.
Gândire economă
Astfel de soluții simple și la costuri accesibile, care pun accentul pe funcționalitate în detrimentul detaliilor inutile, s-au bucurat de atenție sporită în ultimii ani, sub deviza „inovare eficientă economic”.
„De obicei, aceste produse sunt fabricate și disponibile mai ieftin”, a declarat dr. Max von Zedtwitz, expert în inovare la nivel internațional și coautor al unui studiu finanțat de UE referitor la inovarea eficientă economic în Europa, publicat în februarie 2025. „Aceste inovații reduc risipa și sunt proiectate mai simplu.”
Studiul a evidențiat BetterShelter și alte invenții notabile, subliniind faptul că inovarea eficientă economic devine deosebit de relevantă în contextul în care Europa se confruntă cu costuri și provocări sociale crescânde.
Șocurile cauzate de pandemia de Covid-19, războiul din Ucraina, schimbările climatice și tensiunile comerciale globale au evidențiat necesitatea urgentă ca Europa să stimuleze inovarea și competitivitatea.
Regândirea inovării
Din punct de vedere istoric, inovațiile eficiente economic au fost dezvoltate pentru sau de către țările cu venituri mai mici. Un termen înrudit, „inovarea inversă”, se referă la situațiile în care ideile inteligente generate în țările mai sărace ajung să fie utilizate în cele mai bogate, într-o inversare a tendinței obișnuite.
În Europa, inovarea inversă este încă rară, însă potențialul este uriaș. Aceste soluții ar putea ajuta Europa să realizeze mai multe cu resurse mai puține, să consolideze lanțurile de aprovizionare locale și să reducă dependența de combustibilii fosili. Toate acestea sunt obiective-cheie ale Busolei pentru competitivitate a UE, foaia de parcurs strategică pentru stimularea creșterii și inovației în Europa.
Inovarea eficientă economic se aliniază, de asemenea, la prioritățile Europei cu privire la durabilitate și incluziune socială. Aspectele menționate înseamnă proiectarea unor instrumente robuste, la costuri accesibile și la îndemână, indiferent dacă este vorba de un purificator de apă alimentat cu energie solară sau de un instrument de diagnosticare ieftin pentru unitățile sanitare rurale.
Acest demers este bine adaptat în scopul abordării provocărilor sociale și promovării priorităților-cheie din agenda UE. Concentrându-se pe utilizarea judicioasă a resurselor și pe crearea de proiecte ușor de implementat, aceste abordări contribuie la reducerea impactului asupra mediului înconjurător, de exemplu prin sisteme de desalinizare sau prin colectoare de ceață eficiente. De asemenea, pot facilita asistența medicală mai incluzivă.
Aceste inovații pot consolida comunitățile locale, fiind mai accesibile din punctul de vedere al costurilor și mai bine adaptate nevoilor acestora. De exemplu, aplicațiile simple pentru smartphone destinate diagnosticării medicale ajută clinicile locale să abordeze provocările cotidiene folosind mai puține resurse.
Punctul de cotitură european: sustenabilitate și scop social
von Zedwitz a afirmat că inovațiile europene eficiente economic au extins conceptul dincolo de o simplă măsură de reducere a costurilor. „Europa a adăugat sustenabilitate, stil de viață și utilitate.”
Jonas Antanavičius, un cercetător lituanian în domeniul politicilor și coautor al studiului, a afirmat că aceste inovații tind să aibă „un scop social și un obiectiv mai amplu, determinat de idealurile fondatorilor”.
Studiul UE a arătat că principalii factori care stimulează inovarea eficientă economic în Europa nu sunt marile corporații, ci start-upurile, IMM-urile și ONG-urile locale, organizații care se concentrează mai degrabă pe impactul social decât pe marjele de profit.
Inclusiv cetățenii contribuie cu idei. De exemplu, prin proiectul FRANCIS (2021-2025) finanțat de UE au fost organizate două concursuri de inovare deschisă, în cadrul cărora oameni obișnuiți au conceput împreună soluții frugale sub îndrumarea unor oameni de știință și mentori din industrie.
Printre primele idei generate s-au numărat rafturile modulare pentru locuințe compacte și pastilele care se dizolvă în loțiuni de plajă când sunt amestecate cu apă.
În mod interesant, rezultatele studiului au arătat că majoritatea inovațiilor eficiente economic provin din regiunile europene cu un nivel de inovare ridicat, cum ar fi Germania, Franța și Țările de Jos, chiar dacă aceste produse sunt concepute pentru utilizare în circumstanțe cu resurse limitate.
Soluții robuste eficiente
În esență, inovarea eficientă economic înseamnă realizări mai multe cu resurse mai puține.
Potrivit lui von Zedtwitz, „Scopul nu este doar reducerea costurilor, ci și îmbunătățirea utilității pentru cei care au nevoie de produse sau servicii mai puțin complicate, mai puțin sofisticate, robuste și care chiar funcționează.”
Un exemplu în acest sens este ChARM, un dispozitiv compact, de dimensiunea unui cronometru de bucătărie digital, care facilitează depistarea timpurie a pneumoniei la copii.
Acest aparat are trei butoane și ieșiri codificate cromatic, permițând personalului medical comunitar fără pregătire medicală avansată să îl utilizeze eficient.
Datorită bateriei sale puternice, robusteții și rezistenței la praf, apă și căldură, este un instrument de diagnosticare fiabil în regiunile insuficient deservite din Africa, Asia și din America Latină.
„Sigur că nu este perfect”, a afirmat von Zedtwitz. „Dar 80% din date sunt obținute cu mai puțin de 20% din efort, chiar și în cazul copiilor foarte mici.”
Sectoarele-cheie: domeniul sanitar și apa
Studiul UE a identificat domeniul sanitar și al tehnologiei verzi ca fiind sectoare remarcabile pentru inovarea eficientă economic.
Domeniul sanitar pare a fi deosebit de potrivit pentru aceste inovații. Acestea variază de la protezele de mână imprimate 3D de Institutul Robotel din Turcia și soluțiile digitale, cum sunt examinările oftalmologice cu smartphone-ul prin Peek Vision, până la procesele raționalizate, precum panourile de îngrijire primară folosite în Croația pentru a ajuta la monitorizarea pacienților.
Numeroase întreprinderi europene s-au concentrat și pe extracția și purificarea apei. În Insulele Canare din Spania, proiectul Life Nieblas finanțat de UE a dezvoltat colectoare de ceață cu tehnologie simplă, care imită modul în care copacii locali rețin umiditatea și se bazează pe vânt pentru a capta aerul umed, fără a necesita surse de energie externă.
În Țările de Jos, proiectul Desolenator a dezvoltat primul sistem complet circular de desalinizare a apei, alimentat cu energie solară, care transformă apa de mare și apa salmastră în apă potabilă sigură.
Acest produs a fost deja utilizat în Emiratele Arabe Unite, în America de Sud și în India și oferă o soluție promițătoare pentru țările din sudul Europei, care se confruntă cu un deficit tot mai mare de apă.
Calea de urmat
În pofida potențialului său, inovarea eficientă economic abia dacă este luată în considerare de majoritatea factorilor de decizie politică și deocamdată nu există nicio strategie sau finanțare dedicată acesteia.
Programul Ecosisteme europene de inovare se îndreaptă în direcția corectă, sprijinind o rețea de inovare mai conectată și mai incluzivă în UE. Totuși, inovațiile eficiente economic rămân marginale, iar majoritatea politicilor de inovare favorizează în continuare proiectele de înaltă tehnologie și cu profit ridicat.
„Primul pas esențial pentru inovarea eficientă economic ar fi sensibilizarea factorilor de decizie politică și a comunităților”, a afirmat Antanavičius.
Studiul recomandă reformarea finanțării, astfel încât ideile concentrate pe oameni să poată concura cu proiectele tehnologice cu bugete mari. De asemenea, sunt necesare programe de formare pentru a ajuta inovatorii și factorii de decizie politică să înțeleagă mai bine acest concept.
„Trebuie să răspândim cunoștințele nu doar despre inovarea eficientă economic, ci și despre modul de implementare a acestor inovații”, a afirmat von Zedtwitz.
Inovatorii eficienți economic din Europa demonstrează că, uneori, cele mai inteligente soluții sunt cele mai simple. Întrebarea este dacă factorii de decizie politică vor acorda acestei revoluții silențioase atenția și resursele cuvenite.
Articol scris de Kaja Šeruga
Opiniile persoanelor intervievate nu reflectă neapărat opiniile Comisiei Europene. Acest articol a fost publicat inițial în Horizon, revista de cercetare și inovare a UE.
Mai multe informații
