Ziua mondială a zonelor umede este marcată în fiecare an la 2 februarie, pentru a sublinia rolul vital al zonelor umede pentru populație și pentru planetă. La 2 februarie 1971, a fost semnată Convenția Ramsar, actul internațional care reglementează zonele umede. Ziua este marcată, însă, începând cu anul 1997, scrie https://www.worldwetlandsday.org/.
Tema din 2026 a zilei este ‘Wetlands and traditional knowledge: Celebrating cultural heritage’, campania la nivel global evidențiind rolul cunoștințelor tradiționale în susținerea ecosistemelor zonelor umede și conservării identității culturale, conform www.genevaenvironmentnetwork.org/ și www.unwater.org/.
Foto: (C) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
În 2021, s-au împlinit 50 de ani de la semnarea Convenției privind zonele umede, context în care tema anului – ‘Zonele umede și apa’- a subliniat importanța zonelor umede ca sursă de apă dulce. Doar 2,5% din toată apa de pe Pământ este apă dulce și doar 1% este utilizabilă (0,3% în râuri și lacuri) pentru uz uman direct. Având în vedere că aceste procente foarte mici de apă dulce și utilizabilă sunt furnizate în cea mai mare parte de zonele umede, organizatorii au atras atenția asupra importanței protejării acestor zone. ‘Zonele umede ne oferă o mare parte din peștele pe care îl mâncăm, orez pentru 3,5 miliarde de oameni și apă pentru agricultură’, atrage atenția site-ul https://www.worldwetlandsday.org/.
***
Zonele umede sunt acele spații saturate sau inundate de apă permanent sau sezonier. Zonele umede interioare includ mlaștini, bălți, lacuri, râuri, și inundații, în timp ce zonele umede de coastă includ mlaștini cu apă sărată, estuare, mangrove, lagune și chiar recifuri de corali. Bazinele de pește, pădurile de orez și sălile de sare sunt zone umede create de om, scrie https://www.ramsar.org/.
Foto; (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO
Zonele umede prezintă o deosebită importanță, având în vedere că multe dintre mijloacele de existență depind de pescuit, de rizicultură, de călătorii sau turism, precum și de aprovizionarea cu apă. Pe de altă parte, zonele umede sunt vitale și din perspectiva faptului că ele adăpostesc forme de viață foarte diverse, protejează litoralurile, protejează împotriva inundațiilor și stochează dioxidul de carbon, pentru a regla schimbările climatice, potrivit site-ului https://www.ramsar.org/.
Organizatorii atrag atenția asupra faptului că din anul 1700 până în prezent, mai mult de 80% din zonele umede ale lumii s-au pierdut, iar tendința se accelerează, din 1970, cel puțin 35% din zonele umede fiind pierdute. Totodată, circa 2,2 miliarde de oameni trăiesc fără apă potabilă sigură, iar circa 485.000 de persoane mor anual din cauza lipsei apei sigure, conform https://www.worldwetlandsday.org/.
Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO
Agricultura continuă să fie un factor principal al pierderii și degradării zonelor umede, mai atrage atenția site-ul https://www.worldwetlandsday.org/. De aceea, utilizarea înțeleaptă este esențială pentru întreținerea acestor zone. Poluarea apei cu plastic și pescuitul excesiv dăunează ecosistemelor zonelor umede, iar pe măsură ce orașele cresc și cererea de teren crește, dezvoltarea invadează zonele umede, se mai atrage atenția.
În vederea protecției și revigorării ecosistemelor din întreaga lume în beneficiul oamenilor și al naturii, ONU a lansat în 2021 programul ‘Deceniul ONU privind restaurarea ecosistemelor (2021-2030)’, care își propune să prevină, să oprească și să inverseze degradarea ecosistemelor pe fiecare continent și în fiecare ocean, conform https://www.decadeonrestoration.org/.
Foto: (c) HOTLI SIMANJUNTAK/EPA
***
Actul internațional care reglementează zonele umede este Convenția asupra zonelor umede, numită și Convenția Ramsar. Convenția este un tratat interguvernamental care oferă cadrul legal pentru acțiunile de la nivel național și pentru cooperare la nivel internațional, în vederea conservării și folosirii înțelepte a zonelor umede și a resurselor acestora, scrie https://www.ramsar.org/.
Obiectivul declarat al Convenției Ramsar este acela de a conserva zonele umede, fauna și flora care servesc ca habitat al păsărilor acvatice. Numărul entităților membre Ramsar este de 172, iar numărul zonelor umede considerate de importanță internațională, de 2.520, însumând o suprafață de circa 253.000.000 ha. Convenția Ramsar a intrat în vigoare în România pe 21 septembrie 1991, în țara noastră fiind declarate 20 situri de importanță internațională, totalizând circa 1,17 milioane de hectare, se arată pe site-ul https://www.ramsar.org/. AGERPRES/(Documentare – Ionela Gavril, editor: Andreea-Gabriela Onogea, editor online: Andreea Preda)
