Între SUA și UE nu se duce o luptă pentru libertatea de exprimare, ci pentru controlul opiniei publice și stabilirea limitelor în care ea se exprimă. Adică pentru cadrul care va decide câștigătorii alegerilor.
Ofensiva SUA
Modul în care noua Strategie de securitate a Statelor Unite se referă la aliații din Europa arată că administrația Trump este cel puțin la fel, dacă nu chiar mai preocupată, de cenzura din Europa decât de bugetele Apărării în țările aliate și de profiturile pe care le poate face aici complexul militar american. Versiunea oficiala vorbește despre ”transformarea continentului, dezbinare, cenzură și suprimarea opoziției politice”. Variantele neoficiale ale Strategiei vorbeau chiar despre posibilitatea ca SUA să ”rupă” anumite state din UE (Austria, Ungaria, Italia, Polonia).
Același lucru a reieșit și din discursul vicepreședintelui JD Vance la Conferința de Securitate de la Munchen din 2025. La fel reiese și din acțiunile vizând Europa ale subsecretarului de Stat Sarah Rogers. La fel reiese și din recentul raport al Comisiei juridice a Camerei Reprezentanților despre cenzura aplicată de Comisia Europeana marilor platforme sociale. Este un raport în care sunt menționate și presiunile pe care CE le-ar fi exercitat asupra platformelor înainte de alegerile din România, în 2024.
Riposta UE
De partea cealaltă, UE a aplicat, la finalul anului 2025, o amendă de 120 de milioane de dolari platformei X, a lui Elon Musk. Motivul: nu a respectat Legea privind serviciile digitale a UE. Nu a oferit informații care să permită descoperirea dezinformării coordonate, activități ilegale și interferențe electorale. Atunci, Tik-Tok, platforma bănuită de interferență în alegerile prezidențiale din România, a scăpat. S-a angajat că va oferi datele agregate ale utilizatorilor, pentru a permite investigarea anunțurilor publicitare și a fluxului banilor. La începutul lunii februarie 2026, UE a transmis platformei Tik-Tok să-și modifice algoritmii, pentru a nu-i expune pe utilizatori la dependență.
Rolul ANCOM și al omoloagelor din UE
Vârful de lance al UE în această dispută transatlantică pentru influență digitala este amintita Lege pentru serviciile digitale, intrată în vigoare în 2024. Este o lege care obligă marile companii social media să le impună utilizatorilor regulile stabilite la Bruxelles. Una dintre modalități este desemnarea unor ”notificatori de încredere” – în general ONG-uri din țările membre. Aceștia identifică ceea ce consideră a fi violări ale legii europene amintite. Alertează imediat platforma socială, iar apoi Comisia Europeană verifica dacă acea platformă se conformează. Dacă nu, urmează penalizări, ca în cazul X. Desemnarea ”notificatorilor de încredere” se face de către coordonatorul serviciilor digitale din statul membru. În România, acest coordonator este ANCOM. Împreună cu instituțiile omoloage din țările UE, această autoritate devine un jucător în disputa digitală transatlantică.
SUA se luptă pentru influență asupra ONG-urilor
Și ONG-urile devin un instrument important în aplicarea Legii serviciilor digitale. Crema ONG-urilor europene este mai degrabă de orientare progresistă decât conservatoare. Administrația Trump încearcă să contracareze. Subsecretarul de Stat pentru diplomație publică a întreprins un turneu în Europa, cu scopul de a oferi finanțare ONG-urilor MAGA, scrie Financial Times. Țintele principale au fost Londra, Paris, Berlin si Bruxelles. Financial Times a obținut detalii despre discuțiile avute de subsecretarul Sarah Rogers în Marea Britanie, în special cu reprezentanți ai partidului lui Nigel Farage – Reform UK. Aceștia spun că SUA vor să finanțeze mișcări în stilul MAGA în Europa, care să submineze implementarea legislației digitale în statele UE și Marea Britanie.
Replica guvernului SUA: ”Subsecretarul Rogers susține obiectivele americane. Fiecare grant acordat este transparent”, a spus un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat. În decembrie 2025, după amendarea platformei X, Rogers a declarat că legea europeană a serviciilor digitale este „tiranică și absurdă”. Tot atunci, posta pe X despre cazul unei femei din Germania care a fost condamnată la o pedeapsă mai grea decât cea primită de un violator, pe motiv că a postat niște injurii pe internet la adresa infractorului.
Majoratul digital, o contramăsură a UE
În Germania, unul dintre ”notificatorii de încredere” desemnați este un ONG care a fost trecut recent pe o lista de sancțiuni a guvernului SUA. Este vorba despre Hate Aid. În Franța, neconformarea platformelor sociale este considerată infracțiune. Un procuror francez l-a citat pe Elon Musk pentru u audiere la Paris. Autoritățile au percheziționat sediul X din Paris, căutând probe pentru ”vicierea algoritmilor”. Tot în Franța a fost arestat, în 2025, fondatorul Telegram, Pavel Durov, care a făcut mai multe afirmații despre presiunile Franței asupra canalului sau, inclusiv înaintea alegerilor din România.
În Spania, guvernul socialist al lui Pedro Sanchez a propus o lege pentru interzicerea accesului celor sub 16 ani la platformele sociale. Legea a fost adoptată și este în curs de implementare. În Franța a trecut o lege similara, pragul de vârstă fiind 15 ani. Proiecte în curs de pregătire sunt și în Danemarca, Portugalia, Grecia, Olanda. Multe dintre aceste inițiative au fost lansate în contextul apropierii alegerilor, guvernele încercând să adune voturi demonstrând responsabilitate socială. În Spania însă, socialiștii lui Sanchez au înregistrat un recul mare la alegerilor din regiunea Aragon.
Disputa cu Statele Unite nu se limitează la Europa. Raportul preliminar al Camerei Reprezentanților este foarte critic la adresa Coreei de Sud, unde guvernul a limitat libertatea de exprimare online, pentru a combate ”informațiile ilegale”. Și guvernul socialist al Braziliei ia măsuri pentru cenzurarea companiilor social-media americane. În 2024, Curtea Supremă a blocat platforma X.
Lupta pentru controlul ”fabricilor” de președinți si de revoluții
Nu avem de-a face cu o dispută privind libertatea de exprimare, ci mai degrabă limitarea ei. Digital Service Act din UE încearcă să stabilească limitele dincolo de care libertatea de exprimare este considerată incitare la ură, la violență și instrument într-un război hibrid despre care se vorbește tot mai frecvent. În acest proces, este limitat rolul platformelor sociale în definirea opțiunilor politice. În Europa, cetățenii pot deveni infractori dacă nu se autocenzurează. În Statele Unite, acest demers este privit ca cenzură fățișă și inginerie sociala. Platformele sociale au jucat rolul principal în alegerea lui Donald Trump la Casa Albă. Pe de altă parte, guvernul SUA a aplicat măsuri similare de cenzură și penalizare pentru postări pe platformele sociale în contextul protestelor pro-palestiniene din universitățile americane. La fel și în cazul confruntărilor dintre agenții ICE și cetățeni, în Minneapolis și alte orașe americane.
Din 2010-2011, platformele sociale au devenit fabrici de revoluții – atunci, așa-zisa primăvară arabă. Ulterior, s-au dovedit excelente ”fabrici de președinți”. Presa tradiționala – TV, scrisă și online – are o influență în scădere. Lupta actuală dintre SUA și UE se duce nu pentru libertatea de exprimare, ci pentru controlul asupra acestei eficiente pârghii electorale. Avantajul Statelor Unite este evident: mai toate marile companii social-media sunt americane (sau chineze), Europa este dependentă, cel puțin pe termen mediu, de tehnologia americană și de armele americane. Iar reglementarea suplimentară a serviciilor digitale și a întreprinderilor în domeniul digital nu va ajuta la dezvoltarea unor ”campioni europeni” în acest domeniu.
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.
