LIVE Ziua a doua la München: Rubio a spus fraza care a schimbat atmosfera. Zelenski cere unitate occidentală și concesii de la Rusia. Interesul SUA pentru Groenlanda nu a dispărut

Ziua a doua a Conferinței de Securitate de la München este dominată de apelul la o Europă mai puternică și mai autonomă militar, dar fără o ruptură față de Washington. În timp ce războiul din Ucraina rămâne miza centrală, mesajele liderilor occidentali conturează un nou tip de relație între SUA și UE, în care parteneriatul rămâne esențial, dar dependența strategică trebuie redusă.

Ziua a fost deschisă de secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, al cărui discurs a fost urmărit cu atenție de capitalele europene. După un început care a înghețat sala, Rubio a spus cuvintele pe care toți cei din sală le așteptau: „Destinul nostru va fi întotdeauna legat de al vostru”. În același timp, a insistat ca aliații europeni să își asume o parte mai mare din propria apărare. SUA admit și că rămâne incert dacă Rusia este cu adevărat dispusă la o pace negociată în Ucraina, a mai transmis Rubio.

Potrivit The Guardian, discursul a fost mult mai conciliant decât cel susținut anul trecut de JD Vance. Rubio a mizat pe referințe istorice și pe ideea de destin comun, obținând aplauze la final.

A luat cuvântul și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a transmis faptul că Europa trebuie să fie mai autonomă, dar fără a rupe legătura transatlantică.

Premierul britanic Keir Starmer a transmis, la rândul său, că Europa trebuie să devină mai puternică nu împotriva SUA, ci pentru a consolida alianța.

Atât von der Leyen, cât și Starmer au indicat că discursul lui Rubio a fost perceput drept un semnal de continuitate a parteneriatului transatlantic, chiar dacă accentul cade pe autonomia europeană.

Zelenski a adus în sala de la München realitatea brutală a războiului și a transmis un mesaj ferm: fără unitate occidentală și fără implicarea reală a Europei, orice încercare de pace riscă să repete erorile istorice ale compromisurilor făcute în fața agresiunii. El a mai spus că simte presiunea Washingtonului şi spune că SUA solicită prea des Ucrainei, şi nu Rusiei, să facă concesii.

De asemenea, premierul Danemarcei Mette Frederiksen, a declarat că interesul SUA pentru Groenlanda „din păcate” nu a dispărut. „Cred că dorinţa preşedintelui SUA este exact aceeaşi”, a spus ea, adăugând că Donald Trump rămâne „foarte serios” în ceea ce priveşte controlul asupra teritoriului autonom danez.

Spotmedia.ro transmite în format LIVE TEXT principalele informații de la conferința de la Munchen:

• Sikorski: Războiul din Ucraina este despre „cine va ceda primul” – Ministrul de Externe al Poloniei, Radosław Sikorski, a declarat că războiul din Ucraina devine tot mai mult o confruntare de uzură, centrată pe întrebarea „cine va ceda primul”, în condițiile în care Rusia testează rezistența societății ucrainene, iar propria sa economie se află sub presiune tot mai mare. ir Putin – nu poate accepta Ucraina ca stat național suveran, cu identitate, istorie și interese proprii. Potrivit șefului diplomației poloneze, ucrainenii arată clar că nu cedează pe front: „Ucrainenii arată că nu cedează pe linia frontului. Avansurile rusești sunt minuscule”. În acest context, adevărata întrebare este când va rămâne Putin fără resurse pentru a continua războiul, semnele de slăbiciune fiind deja vizibile în economia rusă. Ministrul polonez a insistat și asupra rolului Europei în eventualele negocieri de pace. „Europa trebuie să fie la masă, pentru că miza este incredibil de mare. Nu este vorba doar despre Ucraina sau flancul estic al Europei, ci despre locul Europei în viitor și despre distribuția puterii în lume: China, Statele Unite și fie Rusia, fie Uniunea Europeană. Nu mă întrebați pe care aș prefera-o.”

• Mette Frederiksen: Haideți să rămânem uniți! – În discursul său, Mette Frederiksen, prim-ministrul Danemarcei, a vorbit despre NATO, relația transatlantică și Articolul 5, exprimându-și frustrarea că disputele între aliați (de exemplu, în cazul Groenlandei) pot slăbi alianța. „A pune sub semnul întrebării relația transatlantică, a amenința aliați sau a face orice care ar submina ideea Articolului 5 este o amenințare pentru noi toți. Așa că haideți să rămânem uniți”. În ceea ce privește Ucraina, Frederiksen a spus că, dacă Putin ar fi fost serios în privința păcii, nu ar fi atacat infrastructura energetică a Ucrainei, iar Kievul nu poate câștiga războiul „cu o mână legată la spate”: „Trebuie să le dăm arme astfel încât să poată lovi în Rusia. Discutăm asta de ani de zile. Și încă discutăm.” Premierul danez a vorbit și despre Groenlanda, spunând că, din păcate, interesul SUA nu a dispărut, iar Trump rămâne „foarte serios” în privința controlului asupra teritoriului.

• Pedro Sánchez: sistemul nuclear este un „pariu”, nu o garanție de securitate – Europa trebuie să-și întărească capacitățile de descurajare pentru a-și proteja libertatea și modul de viață, a spus premierul Spaniei, Pedro Sánchez. „Să construim o adevărată armată europeană, nu peste 10 ani, ci acum. Spania va contribui cu toate resursele necesare”, a declarat el. A mai spus că se opune reînarmării nucleare, avertizând că sistemul nuclear este un „pariu”, nu o garanție de securitate, și că puterile nucleare au uitat lecțiile trecutului: „Acum 70 de ani, părinții și bunicii noștri au ajuns la concluzia că descurajarea nucleară este mult prea costisitoare și mult prea riscantă.” În ceea ce privește viitorul european, premierul spaniol a spus că răspunsul UE la provocările Rusiei trebuie să includă reformarea Uniunii și continuarea extinderii.

• Alexander Stubb – Rusia nu câștigă războiul – Rusia nu câștigă războiul, iar Putin nu vrea să încheie războiul deoarece „Costul politic și social al aducerii soldaților acasă este prea mare”, a declarat Alexander Stubb, președintele Finlandei. De aceea, este important să fie crescută presiunea economică asupra Rusiei („lovit cât de dur se poate”) și să fie acordat sprijin militar total pentru Ucraina, inclusiv rachete Tomahawk. „Așa vom duce acest război la capăt, iar Ucraina îl va câștiga”, a spus Stubb. Președintele Finlandei a spus că nu vede o amenințare militară directă și iminentă din partea Rusiei asupra NATO, dar a avertizat că, după încheierea războiului din Ucraina, amenințarea rusă nu va dispărea: „În ADN-ul Rusiei și al lui Putin sunt imperialismul și expansiunea.”

• Rutte: Rușii nu câștigă – Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus că vede „o unitate totală de viziune între SUA și Europa”, iar în NATO are loc „o schimbare majoră de mentalitate”, pe măsură ce statele europene își asumă o parte tot mai mare din responsabilitatea pentru propria apărare. În ceea ce privește Ucraina, Rutte a transmis mai multe mesaje: „Nu a existat absolut niciun motiv pentru ca Rusia să invadeze Ucraina” (valabil atât pentru anexarea Crimeei din 2014, cât și pentru invazia pe scară largă din 2022), iar Donald Trump rămâne „singurul lider” capabil să-l facă pe Vladimir Putin să accepte negocieri reale. În plus, șeful NATO a insistat că percepția unei victorii rusești este falsă: „Trebuie să înțelegem că rușii nu câștigă. Avansează foarte puțin – atât de puțin încât este aproape irelevant.” În final, Rutte a subliniat că principala responsabilitate a aliaților este să se asigure că Ucraina primește tot ceea ce îi este necesar pentru a continua lupta.

• Wang Yi: Europa are „tot dreptul” la masa negocierilor – Ministrul chinez de Externe, Wang Yi, a declarat că Europa trebuie să participe la negocierile privind încheierea războiului din Ucraina, subliniind că soluția poate veni doar prin dialog politic. „Este imperativ ca Europa să lucreze pentru pace, abordând cauzele profunde ale crizei și găsind un cadru de securitate echilibrat și sustenabil. Europa are tot dreptul să participe la negocierile de pace”, a spus oficialul chinez, adăugând că toate părțile implicate trebuie incluse „la momentul potrivit”. Wang a afirmat că Beijingul sprijină „toate eforturile dedicate păcii” și a cerut un „cadru de securitate echilibrat și sustenabil”, potrivit Ukrinform.

Mesaj dur al lui Zelenski: Rusia nu va fi oprită prin concesii

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis un mesaj complex și ferm: Ucraina este pe front, dar războiul nu va fi oprit fără unitate occidentală reală și sprijin susținut. El a criticat tentațiile de compromis care ar diviza Ucraina și a cerut implicarea mai consistentă a Europei în discuțiile pe tema securității, subliniind totodată impactul cotidian al atacurilor rusești asupra țării sale.

Principalele declarații ale liderului ucrainean:

• Unitate și reziliență – „Unitatea noastră este cel mai bun interceptor împotriva planurilor agresive ale Rusiei.” Zelenski a lăudat sprijinul primelor state implicate și a reafirmat că coeziunea alianței este esențială în fața presiunilor rusești.
• Realitățile dure ale războiului – Președintele ucrainean a ilustrat impactul masiv al atacurilor rusești asupra infrastructurii și populației, în special prin statisticile privind dronele, rachetele și bombele cu planare. „Vreau să subliniez adevărata amploare a acestor atacuri împotriva Ucrainei (…) și trebuie să știți că este ceva cu care ne confruntăm în fiecare lună.”
• Critică la adresa strategiilor de compromis – Zelenski a comparat tentația unor compromisuri cu lecțiile istorice ale acordului de la München din 1938. „Ar fi o iluzie să crezi că acest război poate fi încheiat fiabil prin divizarea Ucrainei, așa cum a fost o iluzie să crezi că sacrificarea Cehoslovaciei ar salva Europa.”
• Participarea Europei la masa negocierilor – El a cerut Europei să fie prezentă în mod real în discuțiile despre pace și securitate, mai ales în negocierile care urmează. „Europa este practic absentă la masa negocierilor – și aceasta este o mare greșeală.”
• Critici la aliați și adversari – Zelenski nu s-a limitat la a critica Rusia, ci a sugerat că greșelile Occidentului din trecut au contribuit la actuala situație de securitate. El a amintit că înainte de invazie au existat avertismente ignorate și iluzii privind posibilitatea de a tempera Kremlinul prin compromisuri. „A fost o iluzie să credem că putem opri agresiunea prin concesii.”, a spus Zelenski.
• Amenințări extinse – El a condamnat rolul Iranului în furnizarea de drone către Rusia și a subliniat necesitatea de a contracara astfel de legături care alimentează conflictul: „Regimul iranian trebuie oprit imediat.”

Liderii occidentali cer autonomie

• Starmer: Europa este „un gigant adormit” – Premierul britanic a avertizat că securitatea europeană intră într-o nouă etapă și că amenințarea rusă rămâne reală. El a susținut că Europa trebuie să își asume o parte mai mare din responsabilitatea apărării colective. „Toate semnele de avertizare sunt acolo. Rusia și-a demonstrat apetitul pentru agresiune.”, a spus Starmer. „Ca Europa, trebuie să stăm pe propriile noastre picioare.”, a punctat premierul britanic. El a vorbit despre nevoia de a construi „o viziune a securității europene și o autonomie europeană mai mare, care nu anunță retragerea SUA, ci răspunde apelului pentru o împărțire mai echitabilă a poverii.” Detalii AICI.
• Ursula Von der Leyen: Europa trebuie să-și folosească puterea – Președinta Comisiei Europene a transmis un mesaj ferm privind autonomia strategică a UE: Europa trebuie să devină mai capabilă să se apere și mai dispusă să își folosească puterea pentru a-și proteja interesele. Discursul său a pus accent pe consolidarea apărării europene și pe responsabilitatea continentului într-o lume tot mai instabilă. „Europa trebuie să fie pregătită și dispusă să își folosească puterea în mod proactiv pentru a-și proteja interesele de securitate.” Von der Leyen a subliniat necesitatea de a activa pe deplin clauza de apărare mutuală a UE și de a „aduce la viață” acest angajament. Ea a pledat și pentru o cooperare mai strânsă cu partenerii, inclusiv cu Regatul Unit, în domeniul apărării și al industriei de securitate.

Principalele idei din discursul lui Rubio

• Parteneriat cu Europa, dar și opțiunea de a acționa singuri – Marco Rubio a transmis că SUA vor să colaboreze cu Europa pentru a remodela ordinea globală, dar sunt pregătite să meargă înainte și fără sprijin european, dacă va fi nevoie. „Suntem pregătiţi, dacă este necesar, să facem acest lucru singuri. Preferăm şi sperăm să facem acest lucru împreună cu voi, prietenii noştri din Europa.” El a insistat că „destinul nostru este şi va fi întotdeauna legat de al vostru”.
• „Sfârşitul erei transatlantice nu este obiectivul nostru” – Rubio a încercat să calmeze temerile privind o ruptură între SUA și Europa. „Sfârşitul erei transatlantice nu este nici obiectivul, nici dorinţa noastră.”
• „Vom fi întotdeauna copii ai Europei” – Rubio a evocat legăturile istorice și culturale dintre cele două maluri ale Atlanticului și subliniind că SUA „nu caută să se separe, ci să revitalizeze o veche prietenie”.
• „Vrem aliaţi care să se poată apăra singuri” – Mesajul central al discursului a fost apelul la o Europă mai autonomă militar. „Nu vrem ca aliaţii noştri să fie slabi, pentru că asta ne face şi pe noi mai slabi. Vrem aliaţi care să se poată apăra singuri.” SUA nu sunt interesate să fie „un custode politicos şi ordonar al declinului controlat al Occidentului”, a avertizat Rubio.
• Migraţia şi „criza care destabilizează Occidentul” – Rubio a reluat temele administrației Trump privind migrația, spunând că migraţia în masă nu este „o preocupare marginală cu consecinţe minore”, ci „o criză care transformă şi destabilizează societăţile din întreaga lume occidentală”.
• ONU, „neputincioasă”. Apel la reformă urgentă – Secretarul de stat a cerut reformarea instituțiilor internaționale. ONU are „un potenţial enorm”, dar s-a dovedit „neputincioasă” în fața războaielor din Gaza și Ucraina. „Nu putem continua să permitem celor care ameninţă în mod flagrant şi deschis cetăţenii noştri (…) să se ascundă în spatele abstracţiilor dreptului internaţional”, a spus Rubio.
• Rusia, „nu ştim dacă este serioasă” – Întrebat despre perspectivele negocierilor de pace, Rubio a admis că Washingtonul nu are certitudini privind intențiile Moscovei. „Nu ştim dacă ruşii sunt serioşi în ceea ce priveşte încheierea războiului. Ei spun că da.” „Ei spun că sunt interesaţi, dar în ce condiţii sunt dispuşi să o facă (…) acest lucru vom continua să îl testăm”, a adăugat el, subliniind că SUA vor încerca să găsească „condiţii acceptabile pentru Ucraina”.
• „Cele mai dificile întrebări” rămân deschise – Rubio a spus că agenda negocierilor a fost „restrânsă”, însă au rămas „cele mai dificile întrebări la care se poate răspunde”. El a insistat că Washingtonul a făcut „progrese” și că vor urma noi discuții, reiterând că obiectivul este „o soluţie negociată (…) atât timp cât condiţiile sunt juste şi durabile”.

A doua zi de la Munchen, test major pentru relația SUA–Europa

• Rubio deschide lucrările – Secretarul de stat american Marco Rubio deschide a doua zi a Conferinței de la München. Discursul său este așteptat cu atenție de liderii europeni, pe fondul tensiunilor transatlantice. El va prezenta poziția Washingtonului după intervențiile ferme de vineri ale cancelarului german Friedrich Merz și ale președintelui francez Emmanuel Macron. E de văzut dacă Rubio va adopta un ton dur, în linia vicepreședintelui american JD Vance de anul trecut, sau va încerca să calmeze relația. În cursul zilei mai sunt așteptați la tribună ministrul chinez de Externe Wang Yi, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și premierul britanic Keir Starmer, care va pleda pentru o Europă mai autonomă în materie de apărare.
• Zelenski se întâlnește cu Marco Rubio – Președintele Ucrainei, Zelenski, va avea azi o întâlnire cu secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, în marja Conferinței de Securitate de la München. Întrevederea are loc într-un moment sensibil pentru relația transatlantică și pentru viitorul sprijinului american acordat Kievului. Tot sâmbătă sunt programate evenimentele principale ale Ukraine House, deschisă în premieră la conferință, iar organizatorii vor acorda și un premiu dedicat ucrainenilor.

Prima zi, dominată de Ucraina și criza de încredere transatlantică

Prima zi a conferinței a subliniat tensiunile transatlantice, necesitatea unui cadru de cooperare consolidat, rolul central al Europei în securitatea europeană și criticile la adresa ordinii internaționale existente, într-o lume percepută de mulți participanți ca fiind într-o fază de tranziție și incertitudine.

Relația Transatlantică: tensiune și necesitatea reconstrucției încrederii – Una dintre temele dominante a fost starea relației dintre Europa și SUA. Se vorbește despre o „criză de încredere”, cu discuții intense privind angajamentul american față de securitatea europeană în actualul context geopolitic.

Oficialii europeni și americani au subliniat importanța unei noi reevaluări a rolului comun în securitate și cooperare, având în vedere schimbările rapide din lume.

Discursuri și poziții strategice ale liderilor europeni – Cancelarul german Friedrich Merz a tras un semnal de alarmă legat de riscurile pentru libertate și a pledat pentru o cooperare strânsă între statele europene și SUA. El a subliniat necesitatea reafirmării principiilor comune într-o lume în care libertatea nu mai poate fi considerată garantată.

Președintele francez Emmanuel Macron a insistat asupra faptului că Europa trebuie să își definească propriile reguli de coexistență cu Rusia după război și să contribuie activ la modelarea arhitecturii de securitate. El a subliniat că UE trebuie să fie pregătită să participe și la negocierile pentru pace în Ucraina dintr-o poziție de forță, nu de slăbiciune.

Războiul din Ucraina și rolul Europei – Discuțiile despre Ucraina au fost vizibile încă din prima zi, cu accent pe faptul că Europa a devenit principalul finanțator al sprijinului pentru Kiev și că trebuie să fie implicată în mod real în orice discuție privind pacea și securitatea pe termen lung.

Critici la adresa funcționării ordinii mondiale actuale – Noi voci din cadrul conferinței au atras atenția asupra limitărilor actualului sistem internațional. Șefa politicii externe a UE a spus că structurile existente, precum Consiliul de Securitate al ONU, nu mai reflectă realitatea lumii de astăzi și nu pot trage la răspundere actorii care încalcă normele internaționale.

Securitate „hibridă” și amenințări non-tradiționale – Reprezentanți ai serviciilor de informații germane au avertizat asupra creșterii amenințărilor hibride – dezinformare, atacuri cibernetice, acte de sabotaj – și au pledat pentru acordarea mai multor libertăți operaționale structurilor de securitate pentru a face față acestor provocări.