„Reglementarea accesului minorilor la rețelele sociale este necesară”, arată Administrația Prezidențială, într-un răspuns trimis la solicitarea Edupedu.ro, dar orice decizie de acest fel trebuie luată doar în urma unui „proces legislativ transparent, bazat pe dialog cu experți, cu instituțiile competente și cu societatea”, în baza unor studii fundamentate, adaptate specificului național.
Chiar dacă folosirea rețelelor sociale aduce unele beneficii, acestea vin la pachet și cu riscuri semnificative pentru dezvoltarea copiilor și adolescenților, iar impunerea unor limite de acces, deși utilă, se dovedește insuficientă, arată sursa citată.
În paralel, spune președinția, trebuie implementate măsuri de consolidare a discernământului și competențelor digitale, creșterea siguranței în mediul online și contracararea manipulării și dezinformării.
Inclusiv Strategia Națională de Apărare a Țării (SNAT) 2025-2030 arată că, deși rețelele sociale generează efecte pozitive în dezvoltarea societăților, în timp ele „creează condiții pentru manipulare, dezinformare agresivă, hiperpolarizare politică și socială, erodarea percepției comune asupra realității și adâncirea vulnerabilităților”.
„Pe scurt, ele pot influența negativ percepția și voința umană”, spune Administrația Prezidențială.
Tocmai de aceea România trebuie să-și consolideze capacitatea de a contracara manipularea și dezinformarea în mediul online, iar părinții și școala nu pot face față singuri acestei provocări care depășește capacitatea lor de intervenție.
„Este, prin urmare, necesar ca toți actorii societali – instituții publice centrale și locale, dar și organizațiile societății civile, mediul de afaceri, comunitățile locale, membrii familiilor – să participe în mod colectiv la dezvoltarea de programe educaționale, formale și informale, adaptate noilor realități, făurind împreună o cultură publică focalizată pe securitatea umană, cu toate componentele sale.”
Iar pentru asta sunt necesare politici publice coerente, programe de educație digitală și mecanisme eficiente de protecție online. Tot așa cum, platformele digitale au răspunderea de a-și asuma un rol activ în limitarea conținutului dăunător și în protejarea minorilor și a celorlalți utilizatori.
În România, interzicerea accesului minorilor la rețelele sociale a fost adusă în discuție de secretarul de stat Raed Arafat, după crima de la Cenei, unde doi minori de 13 și 15 ani au ucis alt minor de 15 ani.
Ministrul de Interne Cătălin Predoiu a spus încă că o asemenea măsură ar trebui luată doar într-o „lume orwelliană”. Inclusiv premierul Ilie Bolojan s-a arătat reticent față de o asemenea măsură.
Mai multe state din Uniunea Europeană au luat măsuri de interzicere a accesului minorilor la rețelele de socializare pe motiv că accesul la acestea afectează psihicul minorilor și al tuturor persoanelor care folosesc rețelele în exces.
Organizația Salvați Copiii România recomandă măsuri legislative și administrative urgente, coerente, structurate pentru interdicția totală și fără excepții a accesului la rețelele de socializare pentru copiii sub 13 ani și acces condiționat pentru copiii între 13 și 15 ani, doar cu acordul explicit al părinților.
Totodată, spune organizația, sunt necesare sancțiuni reale pentru platformele care permit crearea de conturi de către minori fără verificare și introducerea obligatorie în curriculum a educației digitale și siguranței online.
Franța, Spania, Portugalia, Danemarca, Marea Britanie sau Norvegia iau în calcul să limiteze/interzică accesul copiilor sub 16 ani la rețelele sociale.
În decembrie 2025, Australia a interzis accesul adolescenților la YouTube, X, Facebook, Instagram, TikTok, Snapchat, Reddit, Twitch, Threads and Kick.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
