Dacă în cazul vicepremierului Dragoș Anastasiu s-a trecut cu mult peste termenul prevăzut de lege privind eliberarea acestuia din funcție, după ce a demisionat, situația este mai gravă în cazul miniștrilor care trebuie să fie înlocuiți, pentru că actele semnate de interimari după expirarea mandatului sunt lovite de nulitate. Dar legislația nu contează, dacă interimarul este chiar premierul Ilie Bolojan. Deși interimatul de la Educație depășise termenul legal, Ilie Bolojan a continuat să semneze ordine de ministru, fără să se grăbească să numească un nou titular. Noul ministru a fost anunțat abia luni, 2 martie, deși interimatul de 45 de zile expirase pe 28 februarie. Noul ministru va trebui să preia toate problemele din Educație, după ce Ilie Bolojan a lăsat sistemul cu cea mai scăzută finanțare din ultimii ani.
Educația a fost pusă pe butuci de Guvernul Bolojan, fostul ministru, Daniel David, și-a dat demisia, apoi s-a spus că nu-și dorește nimeni să o preia, din cauza problemelor din sistem: profesorii și studenții protestează și amenință cu greva generală, iar bani nu se pot da, în situație de austeritate. Astfel au trecut 20 de zile de la demisia fostului ministru, până când premierul Ilie Bolojan a preluat interimatul la Educației, pe 14 ianuarie.
Conform legii, un nou ministru ar fi trebuit să fie numit până pe 28 februarie, perioadă în care era legal interimatul premierului, dar legislația a mai fost încălcată o dată de Guvern, fără niciun fel de explicație sau de scuză publică. De fapt, membrii Executivului știu că își pot permite să încalce legea, pentru că nu sunt prevăzute sancțiuni, în acest caz.
De altfel, Ilie Bolojan este convins că „nu există niciun impediment legal pentru această situație” – așa cum a declarat în cazul interimatului prelungit cu mult peste limita legală în cazul demisiei vicepremierului Dragoș Anastasiu, funcție pe care tot premierul a preluat-o, până pe 28 octombrie 2025, când a numit-o pe Oana Gheorghiu. Iar exemplul pe care l-a dat premierul a fost din anul 2009, când premierul Emil Boc a introdus, cu succes, această practică: atunci, întregul guvern a funcționat interimar timp de 70 de zile, până când a fost numit noul executiv.
Actualul guvern și-a început activitatea tot cu încălcarea termenelor prevăzute de lege, pentru că expirase de trei zile și mandatul de premier interimar al lui Cătălin Predoiu, după demisia lui Marcel Ciolacu.
Profesorii cer revenirea la situația prevăzută de legile educației
Propunerea de ministru al Educației este rectorul Universității din Suceava, Mihai Dimian. Este al doilea rector al acestei universități care devine ministru, după Valentin Popa, care a condus universitatea în perioada 2012-2024, fiind „racolat” de PSD și numit ministru în anul 2018, pentru un mandat foarte scurt – 30 ianuarie-27 septembrie 2018, când a demisionat și s-a întors la universitate.
Mihai Dimian va trebui să negocieze acum cu profesorii și cu studenții, pentru a evita noile proteste deja anunțate. Se cere revenirea la situația anterioară aplicării măsurilor de austeritate și respectarea legislației privind finanțarea acestui domeniu. În caz contrar, profesorii ar putea declara greva generală în timpul examenelor de final de an școlar, în această vară.
La ultimele acțiuni de protest, organizate la Palatul Cotroceni, profesorii și studenții i-au amintit președintelui României că educația este problemă de securitate națională, iar tăierea finanțării înseamnă, practic, un atac la siguranța României. Tăierile bugetare au creat haos în sistem, mii de profesori au rămas fără catedre sau au demisionat, iar studenții sunt descurajați să mai facă studii universitare, după ce li s-au luat bursele și alte ajutoare financiare acordate de stat.
Atât profesorii, cât și studenții, arată că actualul guvern nu face altceva decât să încalce flagrant legislația pentru educație, prin nealocarea fondurilor prevăzute chiar în noile legi, din 2023. Federația Națională Sindicală „ALMA MATER”, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET”, în numele celor peste 300.000 de angajați din învățământ şi din cercetare ale căror drepturi și interese le reprezintă, au cerut, de la început, eliminarea tuturor măsurilor de austeritate, arătând care vor fi consecințele, pe termen scurt, mediu și lung, inclusiv pierderea investițiilor făcute în ultimii ani pentru creșterea calității actului educațional și pentru scăderea ratei de abandon școlar și universitar, dar solicitările nu au fost luate în considerare.
Nu au de pierdut doar studenții, ci și statul
De asemenea, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) explică de ce tăierile de fonduri condamnă studenții la abandon universitar. Asociația a transmis un nou semnal de alarmă luni, arătând că decizia Guvernului României de plafonare a costului standard pentru fondul de burse și protecție socială și menținerea valorii burselor din anul 2025 și pentru anul 2026 va crea un dezastru în sistemul universitar – situație de care ar trebui să țină cont executivul, având în vedere penuria de studenți din ultimii ani în universitățile de stat și finanțarea „per capita”. Cu alte cuvinte, universitățile s-ar putea chiar închide, dacă rămân fără studenți, pentru că astfel rămân și fără finanțare. Nu e doar o problemă a studenților.
„ANOSR condamnă această abordare de a reglementa aspecte în educație, care afectează studenții, fără o discuție publică pe fondul măsurilor și fără consultarea beneficiarilor direcți, mai ales ținând cont de situația agravată a fenomenului de abandon universitar, dar și a celorlaltor măsuri din ultimul an care au țintit studenții. Raportându-ne la datele publice actualizate, am refăcut estimarea diminuării sprijinului acordat studenților de către stat”, explică ANOSR.
Statul asigură jumătate din coșul minim pentru studenți
ANOSR a făcut analiza coșului minim al studentului, în plină austeritate, din care reiese că e nevoie de cel puțin 2.027,99 de lei lunar pentru asigurarea traiului decent. „În prezent, bursele sociale sunt în cuantum de minim 925 lei, așadar pornesc de la o valoare cu peste 50% mai mică decât cea necesară. Pe de altă parte, aproximativ 44.000 de studenți au rămas fără burse în luna iulie a anului 2025, după adoptarea Legii nr. 141/2025 prin care perioada de acordare a burselor a fost redusă de la 12 la 9 luni, fondul a fost diminuat cu aproximativ 52%, iar studenții de la taxă nu se mai pot încadra la acest sprijin din cauza efectelor aceleiași legi”, arată ANOSR.
În luna decembrie, Ministerul Educației și Cercetării a anunțat obținerea unui fond de 60 de milioane de euro, oferit prin Fondul Social European+ pentru bursele sociale ale studenților din România, însă până în acest moment nu au fost încă puse în aplicare prevederile pentru acordarea burselor, iar acestea nu vor deservi și studenții de la taxă, deși a existat o solicitare înaintată de către ANOSR în acest sens. Noul ministru va trebui să se ocupe și de acest aspect.
Reducerile bugetare erau deja făcute
În ceea ce privește transportul, reprezentând altă facilitate de sprijin a studenților, ANOSR arată că reducerea de 90% la transportul feroviar a studenților este în continuare limitată, deși măsura a generat o reducere de mai puțin de 0,0021% din cheltuielile bugetului general consolidat ale anului 2025.
Legea nr. 141/2025 a redus fondul de burse și protecție socială prin modificarea calculării fondului de burse și protecție socială, raportând valoarea costului standard de la 10% din valoarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la 10% din valoarea salariului de bază minim net pe țară garantat în plată; reducerea perioadei de acordare a burselor, fiind astfel disponibile doar pentru perioada activităților didactice, excluzând vacanțele.
„Conform datelor publice, identificate pe site-ul Comisiei Naționale pentru Finanțarea Învățământului Superior (CNFIS), în octombrie 2024 (cele mai recente date publicate) existau 305.338 de studenți înscriși pe locurile finanțate de la bugetul de stat la ciclurile de licență și masterat. Așadar, având în vedere că până în luna iulie, fondul de burse și protecție socială a fost calculat printr-o valoare a costului standard menținută la valoarea din luna noiembrie 2024, consecință a adoptării O.U.G. 156/2024 (perioadă în care salariul minim brut era 3.700 lei), suma totală alocată fondului de burse și protecție socială (ianuarie – iulie 2025) a fost aproximativ 790 de milioane de lei”, mai arată ANOSR.
Acest fond deservea un număr de 469.839 de studenți înscriși pe locuri finanțate de la bugetul de stat și pe locuri în regim cu taxă pentru ciclurile licență și master, aferent lunii octombrie 2024, conform acelorași date publice ale CNFIS. Practic, având în vedere cuantumul minim al bursei sociale de 925 de lei, numărul maxim de beneficiari ai burselor putea fi aproximativ 122.000, mai puțin de 26% din numărul total de studenți – explică asociația studențească.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
Citește pe Antena3.ro
Palatul Golestan din Teheran a fost devastat de o explozie. Cum arată acum monumentul-simbol al patrimoniului regal persan
