„Prețul motorinei de la pompă nu este niciodată rezultatul direct al cotațiilor din ziua respectivă. În realitate, ceea ce plătesc astăzi șoferii și transportatorii în România este reflexia pieței petroliere de acum câteva săptămâni. Lanțul logistic – de la achiziția țițeiului, la rafinare, transport și distribuție – introduce un decalaj relativ stabil, care permite o estimare destul de precisă a evoluției prețurilor”, a prefațat președintele AEI analiza postată pe site-ul organizației.
Chiseliță a explicat faptul că prețul din prezent de la pompă este direct dependent de costul barilului de petrol în final de februarie 2026. Astfel, acesta spune că prețul de la pompă de peste două săptămâni ar putea fi calculat matematic.
„Dacă aplicăm acest mecanism logistic, prețul actual al motorinei din România poate fi explicat aproape matematic. Motorina vândută astăzi la pompă provine, în mare parte, din produsul importat în urmă cu aproximativ două săptămâni. La data de 24 februarie, cotația motorinei pe piața de referință europeană ARA (Amsterdam–Rotterdam–Antwerp) era de aproximativ 739 dolari pe tonă. În același timp, motorina produsă în rafinării se bazează pe țiței achiziționat chiar mai devreme, cu un decalaj de aproximativ patru săptămâni. La acel moment, țițeiul Brent era cotat în jurul valorii de 67,95 dolari pe baril.
Introduse într-un model de calcul care include acciza, TVA, costurile logistice și marja comercială, aceste cotații conduc la o estimare foarte apropiată de realitatea din piață. Conform calculelor realizate de specialiștii din AEI, valoarea rezultată pentru motorină pentru data de 12 martie 2026, la marjele folosite în ultimele zile, este de aproximativ 8,81 lei pe litru, nivel care se regăsește, cu mici variații regionale, în prețurile de la pompă.”
„Prețurile vor exploda”
Șeful AEI este de părere că situația tensionată dintre SUA/Israel și Iran nu se resimte momentan în prețurile de la pompă.
„Problema reală nu este însă prețul de astăzi, ci cel care urmează să vină. Pentru că, dacă aplicăm aceeași logică de transmitere a prețurilor în lanțul petrolier, cotațiile mai ridicate ale motorinei și ale petrolului din ultimele săptămâni nu s-au reflectat încă în totalitate în prețul final din România. Practic, piața se află în plin proces de ajustare.”
Conform calculelor făcute de Chiseliță, prețurile la pompă vor „exploda”. Acesta avertizează că prețul de la pompă se va apropia vertiginos de pragul psihologic de 10 lei pe litru.
„Pe baza aceleiași formule – care corelează cotația motorinei ARA, prețul țițeiului Brent și structura fiscală internă – rezultă că în următoarele aproximativ două săptămâni prețul motorinei ar putea urca teoretic, în lipsa unor înțelegeri stat-companii, până în jurul valorii de 9,78 lei pe litru. Este un nivel care marchează o creștere de peste un leu față de estimarea actuală și apropie piața de un prag psihologic extrem de sensibil: 10 lei pe litru.”
„Apare însă o frustrare vizibilă în rândul opiniei publice”
Chiseliță a vorbit și despre impactul psihologic pe care prețul constant în creștere al combustibilului îl poate avea asupra societății românești.
„În acest context apare însă o frustrare vizibilă în rândul opiniei publice. În ultimele zile, cotațiile internaționale ale petrolului au scăzut, iar acest lucru este perceput de consumatori ca un semnal că prețurile ar trebui să scadă și la pompă. În realitate, exact în această perioadă, motorina din România continuă să se scumpească.
Pentru mulți șoferi, această situație pare ilogică sau chiar nedreaptă. De aici apar frecvent suspiciuni privind comportamentul companiilor petroliere sau modul de formare a prețurilor. Explicația este însă, în mare măsură, una tehnică și ține de mecanismul de întârziere al pieței.
Prețurile de la pompă reflectă costurile din trecut, nu evoluțiile din ultimele zile. Dacă petrolul s-a ieftinit astăzi, efectul nu poate fi văzut imediat în benzinării pentru că motorina care se vinde acum a fost deja produsă sau importată la prețuri stabilite anterior. Cu alte cuvinte, piața carburanților funcționează cu inerție.
Paradoxul este că exact această inerție produce cele mai mari tensiuni în percepția publică. Când petrolul crește, consumatorii văd rapid scumpirile la pompă. Când petrolul scade, efectul întârzie, iar diferența de ritm creează impresia că ieftinirile nu se transmit niciodată la fel de repede ca scumpirile.”
Citește și: Un fost ministru al Apărării explică dacă decizia CSAT pune România în pericol – PRIMA NEWS
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.
