Asociațiile de pacienți se tem că Cseke Atilla a anunțat în zadar măsurile prioritare pentru interimatul său la Ministerul Sănătății, fiindcă că nu va avea timp să le pună în practică. Nici bine nu a ocupat funcția, că PSD și AUR au anunțat că vor depunde moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Pacienții denunță impredictibilitatea și lipsa continuității la acest minister cheie. De la Revoluție încoace, România a avut peste 30 de miniștri ai Sănătății.
FOTO Inquam Photos/Octav Ganea
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Ce direcții a anunțat Cseke Atilla, ministrul interimar al Sănătății, ca prioritare
În prima zi de mandat interimar la conducerea Ministerului Sănătății, Cseke Atilla a anunțat trei direcții prioritare:
- Investițiile din Sănătate, în special cele finanțate prin PNRR: “Fiecare proiect va fi analizat împreună cu specialiștii din minister, astfel încât să fie făcuți pași importanți și fondurile europene să rămână în țară.”
- Analizarea și accelerarea actelor normative aflate deja pe circuitul de avizare interministerială
- Salarizarea personalului medical pe criterii de performanță în noul proiect de lege a salarizării unitare: “Ideea este simplă și corectă – cei care muncesc mai mult, care salvează vieți, care operează mai mult și obțin rezultate, trebuie să fie plătiți mai bine. Dacă perioada de interimat va permite, acest demers va fi susținut”.
Cseke Atilla a mai fost ministru al Sănătății, de două ori: o dată ministru plin (în perioada decembrie 2009 – august 2011) și o dată interimar (în perioada septembrie-noiembrie 2021).
“Problema majoră este că nu avem o continuitate și o politică care să permită reformarea”
Măsurile propuse acum par o continuitate a mandatului lui Alexandru Rogobete, dar asociațiile de pacienți se tem că nu vor mai fi puse în practică. Nu din cauza lipsei de voință a noului ministru, ci din cauza instabilității politice. Nu doar că Alexandru Rogobete, ministrul anterior, și-a dat demisia după ce PSD s-a retras de la guvernare, dar acum același partid a depus o moțiune de cenzură, împreună cu AUR, ceea ce ar putea duce la un mandat extrem de scurt al lui Cseke Atiila.
“Problema majoră este că nu avem o continuitate și o politică care să permită reformarea, dezvoltarea de strategii de sănătate, care chiar să fie în folosul pacientului, a sistemului și – bineînețeles – a personalului medical. Domnul Rogobete inițiase niște proiecte de reformă, au rămas toate în aer. Ca să nu mai zic de negocierea cu Pfizer. Dacă e să ne doară ceva foarte tare la buzunar, este negocierea cu firma Pfizer. Deci dintr-odată toate au rămas de izbeliște și nu știm cine va veni, când va veni și dacă va dori să continue pe aceeași linie sau pe o alta”, spune Rozalina Lăpădatu, președinta Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune.
Acesta e de părere că, indiferent cineva va fi ministru plin al Sănătății, două direcții trebuie urmate categori:
“Cred că important este să se continue investițiile din PNRR și să se rezolve problema gărzilor personalului medical, în special a rezidenților.”
Radu Gănescu (COPAC): “Pot apărea multiple riscuri pentru pacienți”
Pe lângă investițiile în spitale, Radu Gănescu, președintele președintele COPAC (Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice), crede că un alt punct important trebuie dus mai departe, indiferent de cine va forma în cele din urmă Guvernul:
O femeie a murit după un lifting facial la o clinică din București. Motivul pentru care inspectorii sanitari nu au putut intra în cabinet
“Proiectele de digitalizare — precum interoperabilitatea datelor medicale și simplificarea accesului pacienților la servicii — sunt esențiale pentru eficientizarea sistemului și reducerea birocrației”.
Radu Gănescu vorbește, de asemenea, despre mai multe riscuri ale “turbulențelor politice”:
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
“Schimbările administrative care pot urma riscă să genereze întârzieri în procesul decizional și în implementarea măsurilor necesare funcționării eficiente a sistemului sanitar. Aceste probleme se suprapun peste o finanțare deja limitată, ceea ce poate conduce atât la amânarea reformelor importante din domeniul sănătății, cât și la riscul pierderii unor finanțări europene destinate dezvoltării și modernizării infrastructurii medicale”.
Acesta adaugă și probleme care țin de alte sectoare, dar care ar putea afecta puternic pacienții:
“În această perioadă marcată de instabilitate economică și energetică, pot apărea multiple riscuri pentru sistemul de sănătate și pentru pacienți. Printre principalele provocări se numără dificultățile privind accesul la anumite medicamente, precum și posibilitatea apariției unor situații critice în lanțurile de aprovizionare cu produse medicale esențiale”.
Marinela Debu (APAH-RO): “Pacienții nu trebuie să fie afectați de schimbările politice”
Temeri are și Marinela Debu, președinta Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice (APAH-RO). Dar speră ca, indiferent cât va dura mandatul lui Cseke Atilla, pacienții să fie ascultați:
“Suntem conștienți că este o perioadă foarte complicată pentru noi și întotdeauna ne-am temut de schimbări. În plus, ceea ce ne dorim de la domnul ministru interimar este să asigure o colaborare bună cu asociațiile de pacienți, să ne asculte vocea, așa cum s-a întâmplat și cu domnul Rogobete.”
Totodată, ea spune cǎ își dorește și continuitate a proiectelor bune, indiferent cine va fi ministru plin al Sănătății:
“Noi nu trebui să fim afectați de aceste schimbări politice. Pentru noi, cea mai importantă politică este sănătatea. Pe noi ne interesează să avem acces la servicii de calitate, să ni se respecte drepturile ca pacienți, să nu ne trezim că trebui să căutăm unde să facem analize și de unde să ne luăm medicamentele necesare.”
La rândul său, Radu Gănescu adaugă:
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
“Sănătatea are nevoie de un pact transpolitic, bazat pe stabilitate, dialog și decizii responsabile. Pacienții trebuie să beneficieze de continuitate și de acces la servicii medicale și tratamente, indiferent de contextul politic sau de schimbările administrative”.
Moțiunea de cenzură inițiată de PSD împreună cu AUR a fost depusă, după ce cele două partide au reușit să strângă semnăturile necesare. Birourile permanente reunite ale Parlamentului au decis că marți, pe 5 mai, ora 11:00, vor avea loc dezbaterea şi votul.
