Schimbările
climatice sunt asociate cu o creștere a rezistenței la antibiotice la nivel
global, potrivit unui nou studiu care analizează modul în care factorii de
mediu influențează evoluția bacteriilor patogene.
Rezistenţa la antibiotice poate afecta persoane de orice vârstă. FOTO: New Medicine
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Un studiu
internațional indică o legătură între schimbările climatice și creșterea
rezistenței la antibiotice la nivelul mai multor bacterii. Cercetătorii arată
că temperaturile în creștere și modificarea regimului precipitațiilor sunt
asociate cu extinderea genelor de rezistență antimicrobiană, un fenomen care
ridică îngrijorări privind evoluția infecțiilor bacteriene la nivel global.
Rezistența la
antibiotice reprezintă una dintre cele mai rapide și periculoase amenințări la
adresa sănătății globale, în contextul în care poate afecta persoane de orice
vârstă și din orice țară și este deja responsabilă pentru peste un milion de
decese anual, potrivit estimărilor internaționale.
Fenomenul apare
atunci când bacteriile devin capabile să supraviețuiască tratamentelor
obișnuite cu antibiotice, ceea ce face infecțiile mult mai greu de tratat.
Creștere de 10% a
genelor de rezistență
Studiul a fost
realizat de o echipă internațională de cercetători din Regatul Unit, Franța,
Australia, Elveția și China și a analizat în special bacteria Salmonella, una
dintre cele mai frecvente cauze ale infecțiilor bacteriene la nivel mondial.
Potrivit cercetării
publicate în revista Lancet Planetary Health, schimbările climatice sunt
asociate cu o creștere de aproximativ 10% a genelor de rezistență la
antibiotice în cazul Salmonellei, în perioada 1940–2023.
Deşi principalii
factori ai rezistenței antimicrobiene rămân utilizarea excesivă și
necorespunzătoare a antibioticelor, cercetătorii susțin că schimbările
climatice pot amplifica semnificativ acest fenomen.
Temperaturile în
creștere și modificările în regimul precipitațiilor pot influența
supraviețuirea bacteriilor, rata mutațiilor și modul în care acestea se
răspândesc în mediu, spun oamenii de ştiinţă.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
„Dovezile acumulate sugerează că schimbările climatice
reprezintă un factor de accelerare a răspândirii globale a rezistenței
antimicrobiene”, au scris
autorii studiului, subliniind că relația dintre climă și rezistența
antimicrobiană este una complexă, în care interacțiunea dintre temperatură și
precipitații poate influența în mod diferit evoluția genelor de rezistență în
bacteriile patogene.
„Rezultatele noastre oferă dovezi suplimentare că
temperaturile în creștere și modificarea tiparelor de precipitații amplifică
într-un mod neliniar abundența și răspândirea genelor de rezistență antimicrobiană
în bacterii patogene precum salmonella”, se arată în studiul citat.
Cercetătorii
subliniază, de asemenea, că aceste procese climatice pot influența stabilitatea
ecosistemelor microbiene și pot accelera adaptarea bacteriilor în medii
variate, inclusiv în cele umane, animale și de mediu: „Aceste constatări întăresc ideea că schimbările climatice modifică
stabilitatea ecologică microbiană și accelerează evoluția rezistenței în
rezervoarele umane, animale și de mediu”.
Analiză pe
sute de mii de mostre
Pentru realizarea
studiului, cercetătorii au analizat genomurile a peste 480.000 de probe de
Salmonella provenite din 139 de țări, colectate în perioada 1940-2023. Aceste
date au fost corelate cu evoluția temperaturilor medii și a regimului de
precipitații la nivel global.
Analiza arată că
82% dintre țările incluse în studiu au înregistrat creșteri ale genelor de
rezistență la antibiotice în cazul salmonellei. Cele mai semnificative creșteri
corelate cu schimbările climatice au fost identificate în Orientul Mijlociu și
Africa de Nord, urmate de Asia de Sud și Africa Subsahariană.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Cercetătorii au
constatat că evoluția rezistenței nu este determinată exclusiv de creșterea
temperaturilor, ci de un ansamblu de factori climatici, inclusiv
precipitațiile, ceea ce sugerează un model de evoluție mai complex decât se
presupunea anterior.
În concluzie,
autorii studiului afirmă că rezultatele oferă „dovezi solide” privind legătura
dintre schimbările climatice și riscul crescut de rezistență la antibiotice,
subliniind că acțiunea combinată asupra mediului și utilizării antibioticelor
ar putea limita extinderea acestui fenomen la nivel global.
