Criză bugetară severă în Bulgaria: Rumen Radev avertizează că „nu mai există bani în Trezorerie”

„Nu mai sunt bani!” Avertismentul șoc al lui Radev despre bugetul Bulgariei

Președintele Bulgariei, Rumen Radev, trage un semnal de alarmă privind starea finanțelor publice, afirmând că țara se confruntă cu o presiune bugetară extrem de ridicată și că redresarea echilibrelor fiscale va fi un proces dificil și de durată.

Într-o declarație făcută jurnaliștilor în timpul unei vizite la Șumen, unde a participat la inaugurarea unor noi facilități de producție ale companiei Alcomet, Radev a descris situația economică drept „excepțional de complicată”, subliniind că Trezoreria statului este practic golită de resurse, potrivit Novinite.

„Nu mai există bani în Trezorerie. Toate trucurile contabile au fost deja epuizate de guvernele anterioare și nu mai pot fi repetate”, a declarat liderul de la Sofia.

Mesajul său vine într-un moment în care autoritățile încearcă să finalizeze proiectul de buget pentru anul 2026, în condițiile în care deficitul și presiunea pe împrumuturi rămân ridicate.

Guvernul caută soluții: venituri mai mari și cheltuieli reduse

Potrivit lui Radev, executivul bulgar lucrează în prezent la două direcții principale: creșterea gradului de colectare a veniturilor la buget și reducerea cheltuielilor publice.

Oficialul a explicat că procesul de elaborare a bugetului se desfășoară aproape permanent, cu echipe de experți care încearcă să identifice soluții pentru diminuarea deficitului fără a apela excesiv la împrumuturi noi.

El a subliniat că spațiul fiscal al Bulgariei este tot mai restrâns, iar măsurile punctuale din anii anteriori – precum taxele excepționale sau veniturile temporare obținute din sectorul bancar – nu mai pot fi repetate pentru a acoperi golurile bugetare.

Companii de stat sub presiune și lipsa resurselor

Radev a atras atenția și asupra situației companiilor de stat, despre care afirmă că au fost deja afectate de măsurile financiare anterioare. În unele cazuri, acestea sunt nevoite să contracteze credite pentru a-și putea finanța investițiile sau obligațiile curente.

Această situație, spune el, indică o presiune structurală asupra întregului sistem economic public, unde lipsa lichidităților devine din ce în ce mai evidentă.

În același timp, liderul bulgar a avertizat că practica mutării plăților între exerciții bugetare a dus la acumularea unor obligații care depășesc capacitatea actuală de acoperire a bugetului de stat.

Deficitul de 3% – obiectiv dificil de atins

Unul dintre cele mai sensibile puncte ridicate de Radev este imposibilitatea reducerii rapide a deficitului la nivelul de 3%, considerat un reper european important.

„Nu există nicio posibilitate de a trece de la un deficit atât de ridicat la 3% imediat, și cu atât mai puțin fără împrumuturi semnificative”, a afirmat acesta, criticând indirect propunerile opoziției politice.

El a acuzat guvernele anterioare de creșterea accelerată a datoriei publice și a sugerat că actuala situație este rezultatul unor politici fiscale nesustenabile în timp.

Presiuni europene și context internațional

Planul bugetar al Bulgariei este influențat și de poziția Comisiei Europene, în contextul procedurii de deficit excesiv. Sofia trebuie să prezinte măsuri credibile de ajustare fiscală pentru a evita sancțiuni sau restricții suplimentare.

În paralel, Radev a comentat și evoluțiile geopolitice globale, exprimând speranța unei detensionări a relațiilor dintre Statele Unite și Iran, pe care le consideră un factor de risc pentru economia mondială.

Tensiuni politice interne și atacuri între lideri

Pe scena internă, Radev a respins criticile venite din partea liderului GERB, Boyko Borissov, privind renegocierea acordului Botas și posibila dependență energetică de Turcia. Președintele a răspuns ironic, comparând acuzațiile cu zvonurile despre „pantera neagră din Șumen”, făcând referire la o legendă urbană neverificată.

Declarația a fost interpretată ca o nouă escaladare a tensiunilor politice dintre cei doi lideri, într-un context deja marcat de dispute privind direcția economică și energetică a țării.

Investiții și discurs economic alternativ

În același timp, Boyko Borissov a evidențiat extinderea companiei Alcomet, o investiție estimată la aproximativ 70 de milioane de euro, care ar urma să creeze aproximativ 160 de locuri de muncă și să consolideze producția pentru industrii strategice precum auto, electromobilitate și energie regenerabilă.

El a susținut că astfel de proiecte sunt posibile doar prin politici economice stabile și predictibile, care să încurajeze investițiile private și creșterea pe termen lung.

Citește pe Antena3.ro

Surse: Ce au discutat, în secret, Bolojan, Kelemen Hunor şi Fritz. Cele două soluţii pe care i le propun împreună lui Nicuşor Dan