Potrivit studiului publicat miercuri în revista Nature, fosila de Temnodontosaurus trigonodon, prima reptilă adaptată vieții subacvatice de pe Pământ, datează de acum aproximativ 183–181 milioane de ani și provine din depozitul fosilifer Posidonia Shale, din apropiere de Stuttgart, Germania. Este vorba despre un membru anterior fosilizat, de un metru lungime, care păstrează detalii rare de țesuturi moi. Acestea includ o margine zimțată a înotătoarei, susținută de structuri cartilaginoase calcificate denumite „condroderme” — o descoperire fără precedent la vertebrate marine.
Printr-o combinație de tomografie cu raze X, spectroscopie moleculară și simulări de dinamică a fluidelor, cercetătorii au arătat că forma înotătoarei ar fi redus zgomotul produs de mișcare prin apă.
Temnodontosaurus se baza pe „camuflaj acustic” — înotul silențios — pentru a-și ataca prada sub acoperirea întunericului, profitând de vederea sa nocturnă excepțională, caracterizată de cei mai mari ochi cunoscuți la orice vertebrat.
„Este o adaptare remarcabilă care sugerează că acest ihtiozaur era un vânător de top, capabil să se deplaseze fără să fie detectat într-un mediu acvatic întunecat și liniștit. Practic, funcționa ca o bufniță subacvatică”, a declarat paleontologul Johan Lindgren, de la Universitatea Lund, coautor al studiului.
Temnodontosaurus, o reptilă marin de mari dimensiuni din Jurasicul timpuriu, era deja considerat un prădător redutabil. Descoperirea acestor structuri „antizgomot” la nivelul înotătoarelor aduce o perspectivă nouă asupra comportamentului său de vânătoare.
„Nivelul de detaliu al acestei fosile este extraordinar, iar analiza funcțională a înotătoarei oferă o interpretare fascinantă: o strategie evolutivă de a reduce zgomotul pentru a vâna mai eficient”, a comentat Torsten Scheyer, paleontolog la Universitatea din Zürich, într-un punct de vedere asociat studiului.
Studiul deschide și o direcție aplicativă modernă: înțelegerea mecanismelor naturale de reducere a zgomotului ar putea inspira soluții bioinspirate pentru reducerea poluării acustice în mediile marine moderne, afectate de nave, sonare și alte surse antropice.
Citește pe Antena3.ro
Trupele Paraziţii şi Vama şi-au anulat concertele de la Festivalul Untold
Cercetătorii subliniază că, deși au analizat doar o înotătoare izolată, descoperirea indică o adaptare complexă care ar putea să fi fost prezentă și în alte regiuni ale corpului. Următoarele etape includ simulări suplimentare și posibila comparație cu structuri similare la balene moderne, cum ar fi balena cu cocoașă, ale cărei înotătoare prezintă margini zimțate cu funcție similară.
(sursa: Mediafax)
