Înaintea întrevederii anunțate pe neașteptate, care va avea loc, vineri, în Alaska, între Putin și președintele american, Donald Trump, un diplomat european avertiza sub protecția anonimatului: „Riscul este să devenim o notă de subsol a istoriei!”.
Îngrijorările europenilor sunt alimentate, parțial, de lipsa totală de informații despre ce a propus Kremlinul pentru a opri războiul din Ucraina. Putin nu a oferit până acum niciun detaliu.
Nici emisarul american Steve Witkoff nu a făcut declarații, după întâlnirea cu liderul rus de miercurea trecută, deși făcuse publice detalii privind cererile rușilor, după întrevederi anterioare, similare, avute în ultimele luni la Moscova.
La rândul său, Trump s-a mulțumit să comenteze după ultima plecare a emisarului său special din capitala Rusiei: „Este foarte complicat. Vom primi ceva înapoi, vom schimba altceva. Vor fi unele schimburi de teritorii, spre binele ambelor părți”.
Frica liderilor UE
În Europa însă, conceptul „binele ambelor părți” este privit cu mult scepticism. Nu există niciun semn că Putin și-ar fi relaxat pretențiile maximaliste exprimate până acum, fie că este vorba despre controlul teritorial, fie despre menținerea Ucrainei într-o poziție vulnerabilă, fără garanții de securitate și cu limitări impuse dimensiunii și capabilităților armatei sale.
În plus, la Paris, Berlin sau Londra nu există sentimentul că încălcarea granițelor altui stat contează pentru actuala administrație americană, iar europenii sunt profund deranjați de acest lucru.
Regatul Unit, Franța, Germania, Italia și Uniunea Europeană s-au văzut astfel nevoite să transmită în weekend o declarație comună: „Rămânem fideli principiului că frontierele internaționale nu trebuie schimbate prin forță!”. Documentul a fost semnat, de asemenea, de Polonia și Finlanda.
Citește pe Antena3.ro
O femeie de 85 de ani din SUA, cu 5000 de dolari pe lună venit, este nevoită să își caute loc de muncă. ”Nu pun vârsta în CV”
Apoi, pe tot parcursul zilei de duminică, liderii europeni au încercat să își expună argumentele în fața vicepreședintelui american JD Vance – aflat pe punctul de a pleca în vacanță în Marea Britanie – și să obțină clarificări despre ceea ce urmează să fie negociat.
Liderii Uniunii Europene au insistat ca reprezentanții Kievului să participe la tratativele dintre SUA și Rusia, care vor avea loc peste patru zile, în Alaska.
În cele din urmă, în aceeași zi, numărul doi al administrației de la Washington a mărturisit că Statele Unite fac eforturi pentru a „programa” o întâlnire între Donald Trump, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski.
Anticiparea pretențiilor Rusiei. Capcana Moscovei
Potrivit „Institutului pentru Studiul Războiului” (ISW), prestigiosul think-tank cu sediul în Washington, „Administrația Trump a descris cererile lui Vladimir Putin pentru o încetare a focului în Ucraina în patru moduri diferite, începând din 6 august până în prezent”.
Un element comun al tuturor scenariilor discutate până acum este probabilitatea extrem de mare ca Putin să ceară retragerea trupelor ucrainene din toate zonele regiunii Donețk pe care acestea le mai controlează. Retragerea ar include orașe importante, precum Sloviansk, Kramatorsk și Kostiantinivka.
Conform ISW, „acceptarea unei asemenea cereri ar obliga Ucraina să renunțe la «centura-fortăreață» – principala linie defensivă fortificată din Donețk încă din 2014 – lăsând țara expusă unor noi agresiuni în viitor”.
La rândul lui, Mick Ryan, analist militar și autor al blogului „Futura Doctrina”, avertizează că „Ucraina, mai mult decât oricine, știe că teritoriile cedate vor fi folosite ca rampă de lansare pentru viitoare atacuri rusești”.
Paralela cu Acordul de la München din 1938 – document prin care Cehoslovacia era obligată să cedeze Germaniei regiunile sudete -, semnat de premierul britanic Neville Chamberlain și Adolf Hitler, este evidentă.
După ce naziștii au invadat Cehoslovacia, în 1939, Chamberlain mărturisea că fusese asigurat de către Hitler: „Aceasta este ultima revendicare teritorială pe care o mai am în Europa!”.
Revenind la zilele noastre, nu este foarte clar dacă Putin va insista și pentru cedarea completă a regiunilor Herson și Zaporojie – ale căror capitale regionale se află încă sub control ucrainean – sau dacă ar accepta o înghețare a frontului actual în aceste zone, unde liniile de demarcație trec adesea printr-un teritoriu deschis, dificil de monitorizat.
Tot o necunoscută rămâne și dacă liderul de la Kremlin va cere recunoașterea suveranității Moscovei asupra Crimeei – și, în caz afirmativ, ce ar putea oferi în schimb.
De cealaltă parte, președintele Volodimir Zelenski a insistat deja în repetate rânduri asupra faptului că nu va renunța la nicio parte a teritoriului național, a cărui integralitate este prevăzută de Constituția țării.
O altă problemă ține de ordinea negocierilor: europenii consideră încetarea focului drept o precondiție pentru orice discuție legată de teritorii. „Linia actuală de contact trebuie să fie punctul de plecare al negocierilor”, au precizat, de altfel, liderii europeni, în mai multe rânduri.
Mai există și întrebarea dacă Rusia va accepta prezența unei „forțe europene de menținere a păcii”, care să garanteze armistițiul. Până acum, toate indiciile arată că Moscova nu ar permite participarea niciunui stat membru al NATO la o astfel de misiune.
Poziția NATO
Deocamdată, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a afirmat că viitoarele tratative de pace privind războiul din Ucraina vor trebui, foarte probabil, să abordeze situația teritoriilor ucrainene aflate în prezent sub controlul Rusiei.
„Trebuie să recunoaștem în acest moment că Rusia controlează o parte a teritoriului ucrainean”, a spus Mark Rutte pentru postul de televiziune american ABC News.
El a adăugat că, după o încetare a focului, discuțiile se vor concentra pe chestiuni teritoriale și posibile garanții de securitate pentru Ucraina.
În același timp, șeful NATO a insistat și asupra suveranității Ucrainei și a dreptului acestei țări de a-și decide propriul viitor geopolitic.
Rutte a precizat că, în problemele teritoriale, trebuie făcută o distincție clară între recunoașterea „de facto” și cea „de jure”.
Un posibil acord ar putea recunoaște controlul „de facto” al Rusiei asupra anumitor zone din Ucraina, fără a accepta juridic acest lucru, dând ca exemplu nerecunoașterea de către Occident a ocupației sovietice asupra țărilor baltice, în perioada 1940 – 1991.
Abonament la „montagne-russe-ul Trump”
Liderii europeni au declarat, la sfârșitul săptămânii trecute, într-un comunicat, că este nevoie de „garanții de securitate solide și credibile, care să permită Ucrainei să își apere în mod eficient suveranitatea și integritatea teritorială”.
Experiența arată însă că, în pofida eforturilor de a-l măguli și a-l îmbuna pe Donald Trump, europenii s-ar putea iluziona degeaba.
„De la învestirea sa în ianuarie, europenii și-au cumpărat abonamente nelimitate la montagne-russe-ul Trump. S-au urcat, s-au legat în scaune și au țipat periodic de spaimă, dar nu au reușit să coboare”, observa recent Rym Momtaz, cercetător la „Carnegie Endowment for International Peace”, un think-tank din Washington.
Această dependență se plătește acum scump: timp de ani de zile, UE nu și-a construit o identitate strategică, „independentă de umbrela SUA”, așa după cum avertizează, de opt ani, președintele francez, Emmanuel Macron
Oricât de mult și-ar dori să sprijine și să protejeze Ucraina, europenii sunt reduși la situația de a adresa Casei Albe rugăminți stăruitoare și de a ghici ce s-ar putea decide în absența lor, în timpul întrevederii Putin-Trump din Alaska.
În acest context, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat: „Orice acord între SUA și Rusia trebuie să includă Ucraina și Uniunea Europeană, pentru că este o chestiune ce privește securitatea Ucrainei și a întregii Europe”.
Pentru Mick Ryan, fost general australian și analist al conflictului ucrainean, situația Europei este mult mai periculoasă decât ar fi trebuit, dintr-un simplu motiv: „SUA nu au, de fapt, o strategie pentru Ucraina. Există doar furie, impulsuri de moment, postări pe rețelele sociale, schimbări repetate de direcție și o dorință de fond a lui Trump de a câștiga Premiul Nobel pentru Pace!”.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
