„Acordul prevede o înțelegere clară pentru procedurile de notificare a inspecțiilor și implementarea acestora. Include toate facilitățile și instalațiile din Iran și ia în considerare raportarea necesară asupra materialelor nucleare prezente în locurile atacate”, a declarat miercuri șeful AIEA, Rafael Grossi.
„Natura tehnică a acestui document nu diminuează semnificația sa profundă. Iranul și agenția vor relua acum cooperarea într-un mod reciproc și cuprinzător”, a adăugat Grossi, care a spus că acordul „deschide ușa pentru diplomație și stabilitate.”
La rândul său, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a subliniat că acordul răspunde preocupărilor și provocărilor de securitate ale Iranului și stabilește cerințele tehnice pentru cooperarea cu AIEA.
Totuși, el a avertizat că în cazul oricărui act ostil împotriva Iranului, inclusiv reimpunerea sancțiunilor ONU, Teheranul va considera anulat acordul cu AIEA.
Ministrul egiptean de Externe, Badr Abdelatty, cel care a mediat acordul, a declarat că înțelegerea reprezintă „un nou cadru pentru restabilirea cooperării între Iran și AIEA” și că ambele părți au exprimat „o voință clară pentru dialog”.
Dar și diplomatul egiptean a avertizat că „provocările nu s-au încheiat, iar drumul rămâne lung. Acordul semnat astăzi este începutul unui proces care necesită angajament din partea tuturor”.
Iranul riscă reluarea sancțiunilor ONU
Acordul vine după ce Franța, Germania și Marea Britanie au inițiat, pe 28 august, demersuri de reluarea a sancțiunilor ONU împotriva Iranului.
Teheranul este acuzat că nu a respectat acordul nuclear din 2015, menit să prevină dezvoltarea armelor nucleare.
Sancțiunile ar urma să fie adoptate printr-o decizie care nu poate fi respinsă prin veto la ONU și ar putea intra în vigoare în 30 de zile, dacă nu se ajunge la un acord diplomatic.
Țările europene au indicat că ar putea prelungi termenul dacă Iranul reia negocierile directe cu SUA, permite accesul inspectorilor AIEA la facilitățile nucleare și clarifică situația a peste 400 de kilograme de uraniu îmbogățit la 60%.
Un raport confidențial al AIEA din 13 iunie a indicat că Iranul deținea 441 kilograme de uraniu îmbogățit la 60%.
Această cantitate, dacă ar fi îmbogățită la 90%, ar fi suficientă pentru fabricarea a 10 arme nucleare, conform calculelor IAEA.
Cu toate acestea, preciza agenția, realizarea unei arme ar avea nevoie și alte capabilități și expertize tehnice, precum dispozitive de detonare.
Relațiile dintre Iran și AIEA s-au deteriorat după conflictul de 12 zile din iunie, când Israelul și SUA au bombardat facilități nucleare iraniene, inclusiv situl subteran Fordo.
Atacurile au fost justificate de Israel ca fiind necesare pentru contracararea amenințărilor nucleare și balistice ale Iranului, dar mulți experți juridici au spus că atacul reprezintă o încălcare a dreptului internațional.
Pe 12 iunie, consiliul AIEA a declarat că Iranul a încălcat obligațiile de neproliferare, cu o zi înainte de atacurile aeriene israeliene.
Ca răspuns, pe 2 iulie, președintele iranian Masoud Pezeshkian a promulgat o lege care suspendă orice cooperare a Iranului cu AIEA.
De atunci, singura inspecție AIEA a avut loc la centrala nucleară Bushehr, operată cu asistență tehnică rusă, unde inspectorii au monitorizat o procedură de înlocuire a combustibilului între 27 și 28 august.
Iranul este obligat, conform acordului de garanții cu AIEA, să ofere un „raport special” care să detalieze locația și starea materialului său nuclear, inclusiv stocul de uraniu îmbogățit.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
