Morișca meditațiilor ilegale mestecă anual zeci de mii de euro
O putem numi facultate de nișă la fel de bine cum o putem numi facultate exclusivistă. Motivul? La Arhitectură nu ajunge oricine știe să deseneze, ci doar elevii ai căror părinți au bani de meditații. Sau care fac eforturi supraomenești să-i obțină. Căci, indiferent de cât de talentat ai fi, dacă nu știi cu ce se mănâncă Geometria descriptivă, nu ai nicio șansă să ajungi student. Iar cei mai mulți dintre elevii de liceu chiar nu au nicio șansă, pentru că această materie nu se predă în toate școlile, ci doar în câteva licee tehnologice și vocaționale.
Prin urmare, cei care aspiră la Arhitectură iau drumul meditațiilor și învață această disciplină de la zero. Însă nu cu oricine, ci cu profesori din cadrul facultății, care cunosc structura subiectelor. Însă, pentru asta, părinții trebuie să depună eforturi financiare considerabile, căci meditațiile, la București, de exemplu, costă 100 de euro ședința.
La un calcul simplu, dacă un elev se meditează o singură dată pe săptămână timp de un an, el are de plătit 5.200 de euro. Asta, în cel mai fericit caz, pentru că, în mod normal, copiii încep să se mediteze încă din clasa a XI-a. Și iată cum în doi ani profesorul meditator „împușcă”, dintr-un foc, doar de la un singur viitor student, aproape 10.500 de euro. Nu mai vorbim despre faptul că sunt elevi care se meditează de două ori pe săptămână. Mai mult, profesorul nu pregătește doar un singur candidat, ci grupuri întregi.
Recomandări
Federația Rusă deține pe teritoriul României 4,8 hectare de teren. Cea mai mică parcelă are doar 15 metri pătrați şi e într-o localitate din Timiş
Care ar fi soluția pentru tinerii care nu dispun de aceste sume de bani? Să se mediteze cu profesori din afara Universității, care percep tarife mai mici. Însă elevii o fac pe barba lor, căci riscurile sunt uriașe: tu, copil de la țară sau dintr-un oraș de provincie, să te iei la trântă pe un loc la Arhitectură, în București, cu un elev meditat fix de cei care activează în interiorul sistemului… ești un caz din start pierdut.
„Nu este legal, nu este moral, dar suntem în România și nimănui nu-i pasă”
Ne-a spus asta chiar părintele unui fost elev, care a dat în această vară examen la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu din București și care a fost admis. „Admiterea la arhitectură este o luptă între casele de arhitectură care pregătesc liceeni. Cei mai mulți dintre candidații admiși sunt din București, copii care s-au pregătit la casa de arhitectură a unui asistent din facultate. Da, nu e legal, nu e moral, dar suntem în România și nimănui nu-i pasă”, ne-a mărturisit mama unei studente din anul întâi.
Să te pregătești pentru admiterea la „Ion Mincu” oriunde în altă parte, dar nu la București, este sinucidere curată, ne-a mai spus femeia. „Știam asta și mi-am asumat. Să înfrângi o casă de arhitectură din București, asta înseamnă că, într-adevăr, chiar meriți să fii admis și nu te puteau ignora”.
Părintele atenționează că în liceele din România, indiferent de profil, nu se studiază geometria descriptivă. „Și, totuși, examenul de admitere la Arhitectură este aproape exclusiv din Geometrie descriptivă. Ce ai de făcut, ca elev care se visează arhitect? Să te pregătești în privat! Unde? La profii din facultate. 100 de euro ședința. Ça c’est une grande affaire”, este concluzia mamei, care a recunoscut că și-a meditat copilul „la greu”.
Sediul Ministerului Educației. Foto: edu.ro
Reacția Ministerului Educației: „Geometria descriptivă, o materie specifică și foarte nișată”
Pornind de la această anomalie, am cerut lămuriri din partea Ministerului Educației. Răspunsul? Oficialii recunosc faptul că, într-adevăr, Geometria descriptivă nu este predată în liceele teoretice, ci doar în câteva licee tehnologice și de artă. „Geometria descriptivă, ca disciplină, nu a existat în niciun plan-cadru din 1975 până în prezent, deși aceasta a fost și este disciplină din care se susține examen de admitere la facultățile de arhitectură”, precizează oficiali din cadrul ministerului.
Rămâne însă întrebarea: de ce nu s-a reintrodus această materie în școli, având în vedere faptul că este cerută la examenul de admitere la facultate? Tot ministerul ne-a furnizat răspunsul: pentru că învățământul obligatoriu are ca obiectiv formarea competențelor cheie ale elevilor. Pe când, Geometria descriptivă este foarte nișată. Nu au toți elevii nevoie de ea, nu este atât de importantă precum materiile consacrate. Prin urmare, nu trebuie predată decât la anumite filiere, profiluri și specializări.
„Învățământul obligatoriu are ca obiectiv asigurarea formării de competențe-cheie care să sprijine realizarea profilului de formare al absolventului. Curriculumul dezvoltat în acest sens se diferențiază pe actualele filiere, profiluri și specializări/calificări profesionale. Printre acestea, există la filiera vocațională, profilul artistic, specializarea Arhitectură, Arte ambientale și Design. De asemenea, există legături cu domeniul arhitecturii și în zona învățământului tehnologic”, se arată în răspunsul oferit de minister.
În concluzie, „elevul care dorește să urmeze un traseu profesional în acest domeniu (n.r. – arhitectură) are oportunitatea de a alege trasee educaționale de specialitate. Curriculumul preuniversitar nu poate fi adaptat specific și nișat din perspectiva admiterii la facultate (într-un astfel de caz, pot apărea cerințe extrem de tehnice din partea a diferite facultăți, lucru imposibil de realizat pentru fiecare specializare)”.
Desenul tehnic, predat în doar câteva licee tehnologice și vocaționale
În urma răspunsului primit, am cerut Ministerului Educației să ne pună la dispoziție o listă cu toate liceele din România, tehnologice și vocaționale, unde se predă această disciplină. Am dorit să vedem, concret, unde ar trebui să se înscrie copiii în clasa a IX-a pentru a putea studia Geometria descriptivă.
Iată mai jos lista unităților de învățământ cu filieră vocațională și domeniul de bază „Arhitectură, arte ambientale și design”, așa cum ne-a fost furnizată de minister.
Prin urmare, o soluție pentru copiii care doresc să devină arhitecți și care nu au bani de meditații scumpe ar fi să se înscrie în clasa a IX-a la un liceu tehnologic, la un colegiu tehnic sau la un liceu de arte, acolo unde se predă materia cu pricina. Dar în lista primită se observă că, la nivel național, avem numai 31 de astfel de unități de învățământ, mult prea puține pentru numărul celor care și-ar dori, poate, să urmeze Arhitectura.
Mai mult, la o școală de arte, un liceu tehnologic sau colegiu tehnic se intră, de obicei, cu medii mici sau foarte mici. De exemplu, la Colegiul Tehnic Gheorghe Asachi din Iași, specializarea Arhitectură, Arte ambientale și Design, ultima medie de admitere în acest an a fost de 6,32, am aflat de pe site-ul instituției.
Iar cazul nu este o excepție. La Liceul Tehnologic Kós Károly din Miercurea-Ciuc, media de admitere cu care s-a intrat a fost de 6,65. Pe când, elevul nostru, viitor student la Arhitectură, a obținut la Evaluarea Națională o medie de cel puțin 8. Prin urmare, cum să se înscrie la un liceu slab? Ar putea să caute o școală mai bună, însă, cel mai probabil, ar găsi-o în celălalt colț de țară. Sau, ar mai fi o opțiune: să se înscrie la un liceu de artă. Dar și aici, multe dintre mediile de admitere sunt mediocre. De exemplu, la Liceul de arte Hariclea Darclee din Brăila, filiera vocațională, profil artistic, specializarea Arhitectură, Arte ambientale și Design, ultima medie din acest an a fost de 6,18.
Este evident că un copil care obține note mari și foarte mari la Evaluarea Națională nu are cum să opteze pentru asemenea școli. Așa că, până la urmă, tot la meditații ajunge.
Noile planuri-cadru introduc geometria descriptivă ca materie opțională în oferta școlilor
Surse din cadrul Ministerului Educației au declarat pentru Libertatea că situația este, într-adevăr, spinoasă, absurdă am spune noi, însă această breșă va fi remediată. Când? În anul școlar 2026-2027, în momentul în care vor fi implementate noile planuri-cadru pentru liceu. „Prin noile planuri-cadru aprobate prin Ordinul de ministru nr. 4350/2025, inclusiv prin Ordinul nr. 4.444/2025 (prin care se oferă alternative pentru pilotare), nevoile și interesele punctuale sau de microgrupuri pot fi soluționate prin segmentul CDEOȘ (opționale dedicate) sau prin alternativa propusă, în cazul în care există cerere la un nivel mai mare”.
Asta înseamnă că mingea se va afla în terenul liceelor care vor avea libertatea de a propune elevilor în oferta educațională această materie.
Mai mult, conform acelorași planuri-cadru, la filiera vocațională, profil artistic, specializarea Arhitectură, disciplina Geometrie descriptivă și perspectivă se regăsește în toți cei patru ani de studiu. „Vor fi două ore pe săptămână, distribuite astfel: o oră/săptămână în Curriculum de specialitate și o oră/săptămână în curriculum la decizia elevului din oferta școlii”, au mai precizat surse din minister.
Intenția de a introduce materia Geometrie descriptivă și perspectivă a venit tocmai din necesitatea de a sprijini elevii în pregătirea lor pentru studiile superioare în arhitectură, au mai precizat oficialii. „În urma discuțiilor avute cu tineri arhitecți și cu profesori, în afara introducerii acestei discipline, au fost introduse alte două discipline (Matematică aplicată în arhitectură și Fizica aplicată în arhitectură) care vor sprijini pregătirea elevilor în specialitate. Precizăm că disciplina Geometrie descriptivă și perspectivă este diferită din punctul de vedere al conținutului față de disciplina Desen tehnic și topografie”.
Sediul Universității de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu din București. Foto: Facebook
Conducerea Universității Ion Mincu: „Toți candidații sunt tratați echitabil”
Pentru clarificarea situației actuale, ne-am adresat conducerii Universității de Arhitectură Ion Mincu din București, solicitând un punct de vedere. Rectorul universității, prof. dr. arh. Marian Moiceanu, și decanul Facultății de Arhitectură, dr. arh. Vladimir Vinea, au precizat pentru Libertatea că este normal ca un domeniu vocațional să recurgă, pentru selectarea celor mai buni candidați, la elemente specifice de testare, care nu se predau în toate liceele teoretice. „Nu putem nega faptul că absolvirea unui liceu cu profil artistic sau de arhitectură poate reprezenta un avantaj pentru candidați, așa cum și absolvirea unui liceu de muzică poate reprezenta un avantaj în vederea admiterii la Conservator. Acest aspect este firesc și nu generează niciun privilegiu în procesul de admitere. Toți candidații sunt tratați echitabil”.
„Din 2010 am simplificat subiectele. Sunt intuitive și se regăsesc în bibliografie“
„Dintotdeauna și prin tradiție – confirmată de altfel de legislația în vigoare – programele de studii cu caracter vocațional-artistic își departajează candidații prin procese de selecție ce includ verificarea unor aptitudini specifice, fără de care practicarea respectivei discipline ar fi imposibilă”, mai declară conducerea universității.
Printre aptitudinile care se cer la Arhitectură se numără vederea în spațiu, creativitatea, imaginația spațială, cultura generală de specialitate, capacitatea de reprezentare grafică în plan și în spațiu. Însă, după anul 2010, subiectele probei practice ale examenului de admitere au fost simplificate. „Au devenit exerciții intuitive de înțelegere, imaginare și de reprezentare a spațiului. Pentru ca aceste exerciții să devină eficiente din perspectiva testării și validării unor aptitudini specifice, este necesar ca ele să recurgă la un set minimal de convenții de reprezentare, specifice domeniului arhitecturii. Aceste convenții nu sunt exclusive Geometriei descriptive, pot fi însușite individual de către fiecare candidat printr-o parcurgere sumară și selectivă a bibliografiei incluse în Regulamentul de admitere, fiind accesibile și prin resurse disponibile liber și gratuit în mediul online”.
Reprezentanții Universității Ion Mincu au mai precizat că examenul de admitere respectă întocmai legea. „Nici Legea învățământului superior nr. 199/2023 și nici Metodologia-cadru adoptată de Ministerul Educației, ce reglementează procesul de admitere la universitățile din România, nu impun ca tematica probelor concursului de admitere să facă referire exclusiv la discipline studiate de toți elevii de liceu”.
Profesorii de la Arhitectură, obligați să dea declarație pe proprie răspundere dacă meditează. Imagine cu caracter ilustrativ. Foto: Shutterstock
„Profesorii meditatori, excluși din toate fazele procesului de admitere”
Cât despre meditațiile la care recurg elevii, conducerea Universității Ion Mincu a precizat pentru Libertatea că nu încurajează, nu monitorizează și nu menține niciun fel de contact instituțional cu meditatorii privați. „Opțiunea acestora de a preda candidaților disciplina Geometrie descriptivă nu este sub controlul sau în responsabilitatea instituției noastre și nu este indusă în niciun fel prin modul de elaborare/formulare a exercițiilor propuse la concursul de admitere. Modalitatea de desfășurare a meditațiilor îi responsabilizează în totalitate pe cei care oferă astfel de servicii”.
În ceea ce-i privește pe profesorii meditatori, cadre didactice ale Universității, aceștia au fost excluși din toate fazele procesului de admitere. „UAUIM nu are posibilitatea legală să interzică desfășurarea acestei activități de către propriii angajați. Însă toate cadrele didactice sunt obligate să declare pe proprie răspundere orice formă de implicare în pregătirea candidaților. Multiplele niveluri de control și secretizare ale elaborării subiectelor și, ulterior, ale gestionării lucrărilor de concurs, precum și procesul colectiv de jurizare (în comisii formate din 7 cadre didactice) exclud orice posibilitate de influențare a procesului de admitere de către meditatorii privați”, a mai precizat pentru Libertatea conducerea Universității Ion Mincu din București.
Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE
Urmărește cel mai nou VIDEO
