Divergențe în coaliție pe tema parțialelor
Coaliția amână stabilirea unei date privind alegerile locale parțiale, fiind vorba de calcule politice ale fiecărui partid. În timp ce USR și o parte a PNL ar vrea alegeri cât mai repede, PSD vrea să temporizeze. De altfel, mai ales dinspre USR a fost transmisă informația că PSD nu e supărat, de fapt, pentru atitudinea formațiunii conduse de Dominic Fritz în cazul funeralilor lui Ion Iliescu, ci caută să evite să participe la o ședință a coaliției unde ar urma să fie stabilită data alegerilor și stabilirea funcțiilor de prefecți și subprefecți pentru mai multe județe.
Libertatea a întrebat Autoritatea Electorală Permanentă de acum mai bine de două săptămâni dacă, potrivit legislației, instituția a notificat Guvernul privind organizarea localelor, de interes fiind mai ales cel mai mare oraș al țării, Bucureștiul, rămas fără primar după ce Nicușor Dan a câștigat prezidențialele în mai.
Răspunsul a venit în această săptămână, însă fără prea multe clarificări. Întrebată dacă a notificat Guvernul în ceea ce privește situația de la București, în condițiile în care Nicușor Dan și-a depus demisia din 23 mai, AEP a precizat: „În conformitate cu prevederile art.160 alin. (11) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, data organizării alegerilor pentru funcția de primar se stabilește de către Guvern, la propunerea autorităților cu atribuții în organizarea alegerilor, pe baza solicitării prefectului.
Recomandări
Modificările pentru pensiile private urmăresc doar interesele industriei, spune directorul AURSF. Este o măsură ilegală și neconstituțională, acuză un liberal
Acestea se organizează în termen de maximum 90 de zile de la expirarea mandatului prevăzut la alin. (9) sau la data pronunțării hotărârii instanței, în condițiile alin. (10). Termenul prevăzut de art. 160 alin. (11) din actul normativ mai sus-menționat nu e unul de decădere, alegerile putând fi organizate și în situația depășirii acestuia”. Practic, AEP spune că Guvernul poate să nu respecte prevederile legale și să facă alegeri oricând dorește.
În mod normal, pentru municipiul București ar fi trebuit să avem alegeri, dacă erau respectate la virgulă prevederile legale, încă din luna august.
Apoi, AEP se spală pe mâini de responsabilitate, fără a spune dacă a încercat măcar să comunice o dată pentru alegerile parțiale: „De asemenea, precizăm că, din interpretarea sistematică a dispozițiilor ulterioare, ale art.132 alin. (1) și art. 126 alin. (1) din Legea nr. 115/2015, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 103 alin. (1) lit v) din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare, rezultă că legiuitorul a acordat Autorității Electorale Permanente și altor autorități publice o competență limitată la formularea, la solicitarea entităților publice interesate, de propuneri referitoare la data alegerilor locale parțiale sau la alte aspecte tehnico-organizatorice specifice organizării unui asemenea scrutin fără a aduce atingere competenței exclusive a Guvernului de a stabili data alegerilor și fără a face distincție privind natura actelor administrative prin care formulează perspectivele propuneri de către Autoritatea Electorală Permanentă și/sau de către alte autorități publice sau prin care Guvernul inițiază faza de elaborare a proiectelor de acte normative specifice organizării alegerilor de referință”.
Recomandări
Alexis Anton, membră Mensa, lansează o platformă pentru pregătirea admiterii la Medicină: „Susține nevoile elevilor nedespărțiți de telefoane”
Și ca să se disculpe și mai mult în ceea ce privește procedurile, la final, AEP a ținut să sublinieze încă o dată lejeritatea posibilității stabilirii unei date privind parțialele: „Mai subliniem că legiuitorul a prevăzut un cadru instituțional în care ordinele emise de prefecți nu constituite acte administrative care atrag, în mod automat, organizarea unor alegeri locale parțiale, ci acte care fundamentează procesul de deliberare al Guvernului în vederea stabilirii respectivului scrutin”.
AEP nu a precizat nici care sunt unitățile administrativ-teritoriale care sunt în prezent fără primar ales, ci s-a limitat a spune că sunt cinci la număr, potrivit datelor aferente zilei de 28 iulie 2025. De altfel, pe lângă instituțiile fără primar mai e și situația CJ Buzău, unde nu există președinte, după ce Lucian Romașcanu a plecat la Curtea de Conturi a României.
Exemplul negativ Ciucă-Ciolacu
În anii trecuți, parțialele au fost organizate în iunie 2021. A fost o singură rundă de alegeri parțiale, pentru 23 de funcții de primar și realegerea unui Consiliu Local. Era perioada Guvernului Cîțu. Apoi, cu venirea la Palatul Victoria mai întâi a lui Nicolae Ciucă, apoi a lui Marcel Ciolacu, numărul UAT-urilor fără primar a continuat să crească.
Recomandări
Rețeta unui faliment de miliarde la Complexul Energetic Hunedoara: numiri politice, salarii gigantice, bonusuri inventate, „multe organizații sindicale”
Datele AEP, la solicitarea Libertatea, arătau că la jumătatea lunii mai, în 2024, nu mai puțin de 89 de primării nu aveau demnitar ales. Unele au stat și aproape trei ani fără edil.
De această dată, Guvernul Ciolacu deja a organizat alegeri parțiale pe 4 mai, când a fost primul tur al alegerilor prezidențiale. Așadar, situația din punctul de vedere al calendarului electoral a fost asemănătoare cu cea din 2020-2021. Rămâne de văzut, în urma negocierilor din coaliție, dacă va fi păstrată și tradiția neorganizării parțialelor timp de mai mulți ani.
Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE
Urmărește cel mai nou VIDEO
