Sunt multe subiecte care incită opinia publică cu privire la dificultatea economică în care se află România, dar poate că niciunul nu este mai controversat decât ajutorul militar oferit de România Ucrainei, cu atât mai mult cu cât acesta este necunoscut. Nu e de mirare, prin urmare, că opinia publică, dar nu numai, a speculat cât a putut cu privire la adresa acestui subiect, cu atât mai mult cu cât se știe că acest ajutor acordat Ucrainei a început la exact 4 zile după începerea războiului.
Iar între timp, după cum au anunțat autoritățile de la Kiev, românii au transmis către vecinii lor nu mai puțin de 23 de pachete de ajutoare incluzând armament, aceasta fiind una dintre puținele informații care au răzbătut public cu privire la acest lucru.
Ieșiri acuzatoare cu privire la ajutorul militar acordat Ucrainei de România
Una dintre cele mai cunoscute ieșiri la adresa acestui subiect a fost de altfel cea a europarlamentarei Corina Crețu, care declara, în anul 2023, că ajutorul militar oferit de România Ucrainei depășește 3,5% din PIB.
O alta a fost cea a Uniunii Generale a Industriaşilor din România – UGIR-1903, care declara, chiar în 2025, faptul că „actualul deficit bugetar a fost creat, după 1 ianuarie 2020, de achiziţii absurde de proiecte inutile, iar după 24 februarie 2022, România a plătit sume uriaşe pentru cheltuielile de război ale Ucrainei, la care se adaugă un buget uriaş donat Republicii Moldova, în diverse forme de finanţare”.
Apartamente de vanzare Pipera, Canton 71
Acestea au fost însă numai câteva dintre ieșirile publice pe acest subiect, opinia în societate fiind puternic polarizată în această privință, în special la momentul alegerilor din noiembrie 2024. Iar de aici și până ca însuși Marcel Ciolacu, arhitectul unui deficit bugetar de peste 9% din PIB, să fie acuzat că ascunde anvelopa reală a ajutorului militar din cadrul deficitului creat tot de el, nu a mai fost decât un pas.
Problemele cu deficitul au început anterior guvernării Ciolacu
Comentând acest subiect pentru Ziare.com, Mihail Valentin Cernea, cadru didactic al Departamentului de Filosofie și Științe Socio-Umane din cadrul Academiei de Studii Economice din București și specialist în etica războiului, a explicat însă că nu avem toate informațiile necesare pentru a judeca întreaga situație, cu alte cuvinte că nu se știe exact cât din deficitul bugetar este dat de ajutorul nostru pentru Ucraina.
Suspiciunea sa, după cum a explicat însă acesta, este că nu foarte mult.
Mai mult, afirmă acesta, deficitul României este dat de pensii și salarii, prin urmare, adaugă specialistul, problema deficitului României nu vine din ajutorul pentru Ucraina.
„Știm destul de clar care ar fi sursele pentru deficit și mai știm că ‘durerea’ mare este la pensii, salarii și la companiile de stat. Dar mai ales la pensii și salarii, pentru că s-au mărit cum s-au mărit în anul electoral 2024, fără acoperire, plus problema cu supracontractarea – am contractat mult mai multe proiecte pe fonduri europene decât sunt fonduri europene, iar pentru ce nu există fonduri europene trebui găsit înlocuitor de la buget, astfel că figurează în deficit”, a explicat acesta.
De asemenea, acesta arată că problemele deficitului bugetar al României au început anterior guvernării Ciolacu, deci înaintea războiului.
„Noi am început să avem probleme cu deficitul încă din guvernarea Dragnea, adică problema deficitului în România este mai veche decât este războiul din Ucraina, chiar dacă a devenit acută în guvernarea Ciolacu”, completează acesta.
Pe de altă parte, specialistul mai spune că motivul pentru care totuși tinde să creadă că ajutorul nostru pentru Ucraina nu este „extraordinar” de mare, dincolo de a fi hub regional prin antrenamentul pe F16, cu alte cuvinte că ajutorul militar nu este o mare „lovitură” la adresa PIB-ului României, este că România „nu prea face parte” din discuțiile legate de Ucraina dincolo de coaliția de voință, spre deosebire de Polonia, de exemplu.
„Dacă ajutorul nostru ar fi fost atât de mare încât să ne afecteze PIB-ul, bănuiesc că eram mai chemați pe la mesele acelea mari, importante, decât suntem acum”, adaugă acesta.
Tăcerea lui Iohannis, continuată de Nicușor Dan, nu servește interesului public
Totodată, acesta mai adaugă faptul că a folosit asistentul de inteligență artificială Gemini pentru a face un deep search despre ajutorul României pentru Moldova și pentru Ucraina, iar rezultatul a fost de ordinul sutelor de milioane de dolari.
Cu alte cuvinte, spune Mihail Cernea, „nimic extraordinar” pentru bugetul României din punctul acesta de vedere.
În acelaș timp, însă, acesta recunoaște că pe acest subiect ne confruntăm cu strategia României de a nu vorbi despre ce ajutor trimitre Ucrainei, strategie nici până astăzi explicată corespunzător și la care în mod „foarte interesant” Nicușor Dan nu a renunțat.
Detaliu cu atât mai elocvent cu cât inclusiv actualul ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu, și-a început mandatul spunând că ar fi bine, totuși, ca publicul să știe exact ce armament trimite România Ucrainei, renunțând însă repede la subiect, ca și cum nu ar fi existat.
„Inițial motivația pe care am găsit-o eu, mai ales că nici nu s-a explicat niciodată de ce nu spunem, doar ne-a spus Iohannis că e mai bine să nu spunem, fără să ni se explice clar de ce, este ideea de a nu deveni un paratrăsnet pentru Rusia, care poate retalia în cazul nostru de exemplu prin destabilizarea Moldovei. Doar că în 2025, având în vedere că Rusia oricum retaliază prin Moldova, că oricum am avut problemele pe care le-am avut în România, nu știu ce sens mai are sens să păstrezi strategia asta, dacă asta era motivația”, arată specialistul.
Pe de altă parte, acesta mai spune că al doilea motiv pentru care poate nu ni se comunică cum îi ajutăm pe curaineni este pentru că poate într-adevăr îi ajutăm destul de mult și avem o parte din public care nu este neapărat fericită să audă de acest ajutor.
Sau, adaugă acesta, poate pentru ca ajutorul să nu fie răstălmăcit într-o formă de propagandă care să pară că este mai mult decât este de fapt.
„Chiar dacă armamentul ar fi o sursă pentru deficitul României, ar fi una dintre sursele care merită”
În continuare însă, analistul avansează ideea conform căreia chiar și dacă ajutorul militar al României pentru Ucraina ar fi atât de mare, acest lucru nu ar fi o problemă, întrucât ar ajuta țării noastre.
„Eu nu cred că ajutorul nostru pentru Republica Moldova și pentru Ucraina – le-aș pune împreună – contribuie la deficit și chiar dacă ar contribui la deficit, asta nu ar fi o problemă, pentru că dintre toate lucrurile pe care le cumpărăm, ajutorul acesta contribuie direct la securitatea României. Pentru că în măsura în care Ucraina și Republica Moldova nu cad, atunci România este mai sigură în colțul acesta de lume și atunci n-ar fi asta problema”, continuă specialistul în etica războiului.
Acesta subliniază însă, încă o dată, că se îndoiește sincer de faptul că ajutorul României pentru vecinii noștri care se confruntă cu agresiuni rusești, fie ele hibride sau directe, constituie o sursă majoră pentru deficit.
„Și chiar dacă ar fi o sursă pentru deficitul României, ar fi una dintre sursele care merită”, continuă Mihail Valentin Cernea.
Totodată, acesta mai adaugă faptul că nu crede că problema deficitului sunt cheltuielile militare pentru România, cu atât mai mult cu cât, pe schemele viitoare de înarmare ale Uniunii Europene, cheltuielile militare nu se vor calcula în deficitul de țară.
Mai mult, arată Mihail Cernea, România are 10 ani să ajungă la ținta de deficit 3,5%, lucru asumat față de Comisia Europeană, deci, adaugă el, nu e ca și cum asta este urgența bugetară.
„Este fix tipul de narațiune care servește Rusiei”
În continuare, analistul a comentat de asemenea și faptul că acest discurs rezonează perfect cu tipul de propagandă care i se servește publicului în contextul războiului hibrid.
„Este fix tipul de narațiune care îi servește Rusiei. Am mai auzit chestia asta de la AUR, ‘ne dăm banii pentru Ucraina, ne dăm banii pentru Ucraina’. Dar pe de altă parte, dacă ne uităm la măsurile luate de Guvern până acum, sunt tot felul de soluții prin care să scadă cheltuielile statului, ori să crească veniturile din taxe, ori să taie pe ici-pe colo încât să nu fie tăieri de salarii, dar în practică să fie tăieri de venituri – gândiți-vă la sporurile care dispar, la normele profesorilor, la ce se întâmplă cu concediile medicale, la finanțarea CASS etc. Adică măsurile care s-au luat, s-au luat fix pe domeniile de care economiștii ne-au spus că sunt problematice”, arată acesta.
Prin urmare, spune Mihail Cernea, pare mai degrabă să fie o narațiune de propagandă foarte comodă, în care România nu are bani pentru că îi dă pentru ucraineni și moldoveni, adică fix țintele Federației Ruse.
Mai mult, acesta arată că implicațiile unei astfel de narațiuni nu se opresc la cele amintite anterior.
„Dacă ne gândim bine, este o schemă foarte bună de propagandă având în vedere și restul elementelor din spațiul public: intrarea României în război, de ce s-a dus Oana Țoiu în Moldova, s-a dus, chipurile, ca să vadă pe unde o să treacă infanteria română când o să se ducă să atace Rusia și toate aceste prostii”, continuă analistul.
Prin urmare, spune acesta, este clar că se vrea și din surse externe, dar și din surse interne, poate din motive diferite, sau poate comune, să li se vândă oamenilor o narațiune în care susținerea României pentru Ucraina este cea care ne cauzează probleme financiare.
„Să ne aducem aminte că a mai fost o poveste de genul acesta care se vindea în spațiul public, cum că România le dă bani refugiaților ucraineni în loc să le dea românilor, doar că banii care se duceau către refugiații ucraineni erau bani europeni, nu banii românilor”, mai spune Mihail Cernea.
Acesta concluzionează spunând faptul că mai plauzibil din punctul său de vedere este să fie o narațiune din partea unei puteri ostile României, care este instrumentalizată și de forțe politice de opoziție de extremă dreaptă din țara noastră, care încearcă să se cațere pe valul de nemulțumire populară.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent
