Guvernul Boc, campion la asumare
Deschizătorii de drum privind angajarea răspunderii în aceeași zi pe mai multe proiecte de lege a fost Guvernul Boc I. De altfel, în cei trei ani de premierat al lui Emil Boc au fost nu mai puțin de 15 proiecte de lege trecute prin Parlament prin angajarea răspunderii.
Prima angajare multiplă a avut loc pe 22 iunie 2009. Majoritatea asigurată de PDL și PSD a făcut două ședințe de plen comun în aceeași zi, iar rând pe rând a fost angajarea răspunderii pentru proiectul de lege privind Codul civil, proiectul de lege privind Codul penal. Ambele au fost repede promulgate, pentru că opoziția nu a depus nici moțiune de cenzură și nici nu au fost atacate la CCR.
În schimb, trei luni mai târziu, pe 15 septembrie 2009, Guvernul Boc I încearcă cu trei angajări ale răspunderii, în tot atâtea ședințe de plen reunit. Cele trei proiecte au fost Legea educației naționale, Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și Legea privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.
Recomandări
Ilie Bolojan a amenințat cu demisia în ședința coaliției: „Dacă nu suntem în stare să facem o reformă simplă, căutați altă soluție, fără mine”
Dintre cele trei legi pe care și-a angajat răspunderea, Legea educației naționale a fost atacată și a picat la CCR, Legea privind salarizarea unitară a fost atacată la CCR, dar a trecut de testul Curții, iar a treia n-a avut nici ea probleme la Curtea Constituțională.
Singura eliminare a pensiilor speciale, prin angajarea răspunderii
Până la finalul îndepărtării de la Palatul Victoria, echipa Boc a mai avut patru angajări multiple ale răspunderii Guvernului. Pe 7 iunie 2010, Guvernul Boc II (format din PDL, UDMR și UNPR) a venit în fața Parlamentului, în două ședințe, cu angajarea răspunderii pe legea privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar (declarată parțial neconstituțională, apoi revizuită într-o formă care a și ajuns să fie publicată) și legea privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar. În ceea ce o privește pe a doua, aceasta e celebra lege de eliminare a pensiilor speciale, inițial cu probleme de neconstituționalitate, dar remediate repede de guvernanți, ceea ce a dus la adoptarea și promulgarea acesteia.
Au mai urmat pe 14 decembrie 2010 proiectul de lege privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice (atacat fără succes la CCR) și proiectul de lege privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. În 2011, angajarea răspunderii a avut loc în ședințele (câte două) din 18 aprilie (Legea dialogului social și Legea privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ) și 15 decembrie (Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi pentru modificarea art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legea privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale şi a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat din anul 2012, precum şi pentru modificarea şi completarea Titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali).
Recomandări
Cum s-a schimbat în doar câteva zile discursul guvernului și al președintelui față de pensiile magistraților: „Au muncit anii ăştia de 2-3 ori mai mult decât omologii lor din ţări europene”
Ultimul proiect de lege a picat la CCR, fiind declarat neconstituțional. Era vorba despre proiectul prin care avea loc comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare, adică prelungirea mandatelor aleșilor locali cu aproape jumătate de an.
Guvernul Orban I, două zile „bogate” în angajarea răspunderii
Situația angajării răspunderii Guvernului în cascadă a fost reluată de primul Guvern condus de Ludovic Orban, adică cel între 4 noiembrie și 5 februarie. La finalul anului 2019, pe 12 decembrie, Guvernul Orban a făcut trei ședințe de plen pentru trei angajări ale răspunderii. Apoi, 11 zile mai târziu a venit cu alte trei proiecte pentru angajarea răspunderilor, în trei ședințe de plen distincte.
Deși unele au fost atacate la CCR, niciunul nu a picat testul de neconstituționalitate, însă puterea, pe atunci reprezentată doar de PNL (care avea sprijin parlamentar de la PMP, USR și tangențial Pro România), nu s-a confruntat cu nicio moțiune de cenzură.
Cu toate acestea, Guvernul Orban a avut ultima încercare de angajare a răspunderii la începutul anului 2020, când a vrut prin acest instrument să adopte revenirea la alegerea aleșilor locali în două tururi. PSD și UDMR au depus moțiune de cenzură, iar Guvernul Orban a picat.
Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE
Urmărește cel mai nou VIDEO
Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse.
Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație.
Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine.
Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.
