După înlăturarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Carol I a fost ales ca domnitor al Principatelor Române, în anul 1866, devenind apoi rege. Acesta a domnit timp de patru decenii, perioadă în care a pus bazele României Moderne.
„Carol I vine cu un bagaj al arhitectului, al istoricului de artă, al omului de armată, al strategului, al omului care își construiește o bibliotecă personală, aduce cărți în România, își construiește o colecție ulterior extrem de importantă care devine Colecția Statului Român, pe care o puteți vedea la Muzeul Național de Artă – Aripa Europeană”, spune istoricul Adrian Buga.
Istoricul descrie și cum arătau Principatele Române de secol XIX
„Există foarte multe cărți intitulate ′Călătorii străini în vizită în Principatele Române′ și majoritatea vorbesc (…) despre zona noastră. De cele mai multe ori se vorbește despre grădinile din București, despre un sat destul de bine întins, despre oamenii care vindeau produse pe stradă și despre modul în care erau îmbrăcați. Încă o dată, oamenii ajungeau în zona aceasta a Orientului, iar România era primul efect asupra lor”, consideră istoricul Adrian Buga.
Domnia lui Carol I ajunge să schimbe țara, încet dar vizibil. Una dintre primele schimbări este reprezentată de arhitectura neoromânească (brâncovenească). Stilul arhitectural începe să devină un trend în Principate.
Carol I aduce specialiști străini, care ajung să-i învețe pe arhitecții români acest nou stil de lucru. De asemenea, potrivit istoricului, majoritatea clădirilor de for public realizate în acea perioadă au fost construite de muncitori italieni sau spanioli.
Tot în acei ani, Bucureștiul s-a modernizat. Drumurile pe care le cunoaștem astăzi au fost trasate de ofițeri austrieci sprijiniți de Carol I. Ele respectau principalele trasee comerciale de la acea perioadă.
„În București majoritatea magistralelor respectă drumurile, drumul Brașovului care face legătura între Brașov, între Vamele, spre Imperiul Austriac și Giurgiu și apoi spre Constantinopol, pentru că îi interesau foarte mult tipul acesta de tranzacții ale localnicilor. Pe lângă aceste străzi încep să restaureze clădirile, în special clădirile de for public, cele care erau și bisericile”, spune istoricul.
Bisericile – martori tăcuți ai trecutului
„Regele Caro I al României vorbește despre biserici ca martori tăcuți ai trecutului. Sunt foarte multe proiecte de arhitectură prin care se restaurează biserici în spațiul Olteniei și în spațiul Moldovei”, spune istoricul Adrian Buga.
Istoricul spune că și la acea vreme, românii s-au împotrivit restaurării mănăstirii de la Curtea de Argeș, realizată de arhitectul André Lecomte du Noüy. Totuși, au existat și voci care au privit cu ochi buni restaurarea lăcașelor de cult.
Totuși, Rege Carol a vizitat Principatele pentru a vedea cum trăiesc românii. „Carol I încerca să înțeleagă cât mai bine în ce țară este. El s-a dus peste tot în provinciile sale, după ce a construit Palatul Peleș. El a făcut una dintre cele mai importante biblioteci, pe care o folosea zi de zi, extrăgând elementele care îl puteau ajuta în vederea realizării unei Românii mari”, relatează istoricul Adrian Buga.
Episodul „Cărțile de istorie nu mint”, dedicat Monarhiei Române, cuprinde detalii despre momente importante din istorie, și poate fi urmărit integral în videoclipul de mai jos.
