La aproape 8 luni de la intrarea României în Spațiul Schengen terestru, Guvernul a pus pe masa ședinței de joi, 21 august, regulile pentru camioane și transporturi agabaritice. Proiectul de ordonanță, pus în dezbatere publică de pe 17 august, modifică OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, introducând amenzi de până la 30.000 de lei pentru șoferii care refuză controlul, extinzând lungimea convoaielor speciale până la 200 de metri și dând Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) puterea de a face verificări cu sisteme automate pe șosele. Documentul aduce ca noutate și faptul că drumurile naționale urmează să fie reîncadrate după logica Schengen, ceea ce înseamnă că nu vor mai exista rute către puncte de frontieră interne, ci interconectări în rețeaua europeană.
În legea actuală, „drumurile naționale principale” includeau și rutele către punctele de trecere a frontierei, însă, odată cu eliminarea acestora la 1 ianuarie 2025, România a fost obligată să-și actualizeze legislația, iar proiectul de ordonanță discutat astăzi de guvernanți precizează că drumurile principale sunt și cele care „asigură legăturile cu statele vecine și interconectează drumurile transfrontaliere situate în interiorul spațiului Schengen terestru”.
Potrivit notei de fundamentare a proiectului de ordonanță de urgență, „este necesar a se alinia legislația națională referitoare la definirea drumurilor naționale care, anterior aderării României la Spațiul Schengen terestru, asigurau legătura cu punctele de control pentru trecerea frontierei, astfel încât acestea să cuprindă drumurile naționale principale ce interconectează drumurile transfrontaliere din interiorul spațiului Schengen terestru.” Practic, pentru șoferii obișnuiți, această modificare înseamnă că traseele cu trafic intens și rol european vor fi tratate cu prioritate la întreținere și modernizare.
Totodată, legea prevede în prezent că un convoi de vehicule cu depășiri de mase sau dimensiuni nu poate depăși 75 de metri. Una dintre modificările propuse de Executiv ridică limita la 200 de metri, dar stabilește și condiții mai stricte, prin faptul că, odată intrate noile reguli în vigoare, convoiul poate avea în componență maxim 3 vehicule și trebuie să fie însoțit de autovehicule de însoțire autorizate, care să circule unul în fața și celălalt în spatele fiecărui vehicul, precum și de un echipaj al poliției rutiere.
Ministerul Transporturilor a precizat că schimbarea era necesară pentru a se putea asigura transportul mai ales pentru echipamente pentru proiecte strategice. Mai exact, „modificarea propusă va facilita implementarea la timp a investițiilor care contribuie semnificativ la securitatea energetică și competitivitatea economiei românești”. Este vorba, cu precădere, de turbine eoliene, generatoare și componente de mari dimensiuni care, în lipsa unor convoaie mai lungi, riscau să blocheze șantierele energetice, spun guvernanții.
Apartamente de vanzare Pipera, Canton 71
Cele mai dure efecte ale noilor reguli: amenzi mai mari pentru refuzul controlului
Regulile noi trasate de Guvern pentru a alinia România cu infrastructura europeană, după intrarea în Spațiul Schengen, au un caracter mult mai punitiv, dublând practic sancțiunile aplicate în prezent. Potrivit documentului, refuzul de a supune vehiculul verificării prin cântărire, refuzul de a prezenta documentele privind transportul sau neoprirea la semnalul regulamentar se va sancționa cu amendă de la 15.000 lei la 30.000 lei, aplicată conducătorului auto. Amenzile au fost ridicate substanțial pentru a încuraja astfel descurajarea sustragerii de la control, obstrucționării controlului, dar neprimirii la semnal, mai spune textul proiectului de lege. Șoferii de TIR își asumă, astfel, riscul de a fi amendați personal cu sume foarte mari dacă refuză cântărirea camionului sau ignoră indicațiile echipajelor CNAIR.
Cât despre companiile de transport marfă, acestora li se va permite să opereze verificări legate de orice informații sau actualizări ale transportului pe traseu prin intermediul sistemelor automate instalate pe drumurile de interes național, numite WIM (Weigh in Motion, n.r. eng. „cântărire (automată) în trafic), care cântăresc vehiculele în mers și pot detecta automat depășirile de greutate. Măsura este aliniată la Directiva europeană 96/53/CE, care permite astfel de sisteme automate, cu condiția certificării lor, și obligă statele membre să efectueze anual un număr adecvat de controale. Ministerul Transporturilor are la dispoziție 30 de zile, astfel, de la intrarea în vigoare a ordonanței pentru a aproba normele metodologice care stabilesc modul de aplicare.
Pentru majoritatea șoferilor din trafic, însă, care conduc pe drumurile din România, modificările se vor simți indirect. În primul rând, drumurile naționale cu trafic intens și rol european vor fi reîncadrate și, teoretic, mai bine întreținute, iar apoi, în al doilea rând, transporturile speciale vor circula în convoaie mai lungi, ceea ce poate însemna blocaje temporare mai lungi pe șosele, dar mai rare decât acum. Mai mult decât atât, odată cu introducerea cântăririi automate, șoferii de camioane obișnuiți nu vor mai putea evita controlul prin rute ocolitoare. Pentru ceilalți participanți la trafic, efectul ar trebui să fie unul pozitiv, așadar, cel puțin în teorie, prin faptul că, pe termen mediu și lung, ar trebui să asistăm la mai puține drumuri distruse prematur și la un risc mai scăzut de accidente cauzate de vehicule de gabarit mare.
Ce se întâmplă cu rovinieta digitală și cu taxele de drum, discutate la rândul lor de guvernanți
Amintim că, pe lângă modificările legale privind camioanele și transporturile speciale, Guvernul a pus pe masă și o altă propunere de ordonanță care privește direct buzunarul șoferilor, adică aplicarea noilor tarife rutiere și a sistemului de rovinietă modernizată, discutat amplu anul acesta. Proiectul de ordonanță aflat astăzi în fața Executivului amână însă toate aceste schimbări până la 1 iulie 2026. Conform proiectului, termenele prevăzute de Legea nr. 226/2023, adică, mai exact, articolele care vizau intrarea în vigoare a rovinietei unificate pentru toate categoriile de vehicule, lansarea sistemului electronic de tarifare rutieră (STRR) și introducerea TollRo pentru camioanele de peste 3,5 tone, nu se vor aplica de la 1 ianuarie 2026, așa cum fusese stabilit inițial, ci abia în vara anului următor.
Decizia înseamnă, practic, că șoferii de autoturisme și transportatorii vor continua să-și achite dările după actualele reguli din OUG 15/2002, până la 30 iunie 2026, guvernanții recunoscând că abrogarea vechii ordonanțe și trecerea la noul sistem, complet digitalizat și integrat european, este amânată pentru că e nevoie de mai mult timp de pregătire tehnică și instituțională. Guvernul subliniază în nota de fundamentare că impactul bugetar este neutru și că amânarea nu generează pierderi directe la venituri, ci doar reconfigurează calendarul de implementare.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent
