Momentan, nu se face nicio reducere, deoarece conducerea Senatului a transmis o scrisoare Ministerului Finanțelor în care să ceară clarificări.
Senatul este condus de Mircea Abrudean, iar Ministerul Finanțelor – de Alexandru Nazare.
„Au fost restructurați, bonusurile le-au fost luate, iar din ianuarie scad din nou salariile, nu se poate să le mai tăiem încă 10% din salarii”, au declarat pentru Libertatea surse din conducerea Camerei superioare a Parlamentului.
Din ianuarie 2026 va fi eliminată norma de hrană de 347 de lei pentru cei cu salarii peste 6.000 de lei net.
Care e baza legală?
Reprezentanții angajaților sunt extrem de nemulțumiți de idee și spun că nu există bază legală pentru scăderi de salarii.
„Nu există bază legală pentru așa ceva! Ei vor să dea un exemplu de restructurare din Senat, dar nu se poate așa ceva. În loc să scadă de la achiziții, de la indemnizațiile parlamentarilor, ei vor să scadă tot de la proști”, acuză sindicaliștii din Senat.
„În ritmul ăsta, în curând o să fie mai rentabil să lucrezi la Lidl sau la Kaufland”, susține altă persoană.
Presiune pe reduceri de cheltuieli
Contactat de Libertatea, Dumitru Costin – liderul Blocului Național Sindical (BNS), confederația la care sunt asociate sindicatele din Senat – a spus că nu scad salariile angajaților.
Recomandări
Cod roșu de ploi torențiale în București și 5 județe, de marți seară. Fenomene meteo extreme în jumătate de țară
Acesta a confirmat însă intenția de reducere a cheltuielilor pe ordonatori de credite.
„Este posibil ca anumiți șefi să nu vrea să reducă alte cheltuieli, nu pentru că nu pot, ci pentru că își diminuează parandărătul, și să pună presiune pe fraieri să reducă cheltuielile cu salariile…”, a spus Dumitru Costin.
Austeritate pe pâine
Intenția reducerii cheltuielilor în instituțiile publice a fost enunțată recent de premierul Ilie Bolojan, după ce reforma privind administrația locală a bătut pasul pe loc în coaliția de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR.
UDMR a cerut reduceri și în administrația centrală, nu doar cea locală.
„Vorbim și de administrația centrală. În acest moment, doar din creșteri de taxe și măriri de impozite nu poți să rezolvi problema. La venituri poți adăuga, dar dacă nu rezolvi cheltuielile, înghiți tot ce aduni din taxe”, spunea la început de septembrie Kelemen Hunor, liderul UDMR, citat de Digi24.
Nu este însă prima oară când s-au făcut reduceri la Senat: la începutul anului, Ilie Bolojan – pe atunci șef al Senatului – a demarat un program de restructurare în cadrul căruia a fost anunțată scăderea cu 20% a numărului de posturi, de la 796 la 649, conform Europa Liberă.
Economiile făcute sunt de 3,5 milioane de euro pe an.
Protestul dață de Bolojan
La acel moment, angajații nemulțumiti au protestat și au acuzat că pilele politice rămân și sunt dați afară cei fără „spate” politic.
De asemenea, Senatul a impus pontarea obligatorie a angajaților, însă nu pentru toată lumea, ceea ce a dus la un nou scandal cu angajații. Inițial, conducerea a dorit scanare facială, dar acest lucru nu se poate din cauza legislației privind datele personale.
În vară însă, din poziția de premier Ilie Bolojan a impus tăierea sporurilor pentru bugetari. Măsura a intrat în vigoare de la 1 iulie, principalul spor vizat fiind cel de condiții vătămătoare.
Acesta a fost redus de la 15% din salariu la o sumă fixă de 300 de lei, ceea ce înseamnă scăderi de 700-1.000 de lei la Senat, în funcție de salariile inițiale.
Nemulțumire în privința orelor suplimentare
Între timp, au plecat alți angajați, în plus pe lângă cei restructurați la începutul anului.
„Numai în ultima săptămână au plecat patru oameni, au plecat la mai bine. Să vedem cine o să le mai corecteze proiectele legislative analfabete, cine o să mai vină să lucreze duminica în sesiuni extraordinare sau să stea noaptea la moțiuni de cenzură. Sau cine o să le mai răspundă la telefoane după încheierea programului”, avertizează un angajat nemulțumit.
Orele suplimentare nu mai sunt plătite în sistemul bugetar, ci sunt compensate doar cu alte ore libere, ca urmare a măsurilor de echilibrare bugetară.
BNS a acuzat însă în vară că Guvernul Bolojan încalcă mai multe prevederi internaționale în domeniul muncii. Organizația sindicală consideră că statul impune muncă forțată, potrivit StirileProtv.ro.
„Subliniem că impunerea de ore suplimentare fără acordul scris al salariaţilor şi fără compensarea acestora poate fi încadrată, din punct de vedere juridic şi moral, ca o formă de muncă forţată”, se arată într-un comunicat din 22 iulie al BNS.
Foto: Facebook
Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE
Urmărește cel mai nou VIDEO
