Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater” au anunțat organizarea unui miting amplu în Capitală, urmat de un marș.
„Această acţiune de protest este expresia nemulţumirii profunde a personalului din educaţie faţă de refuzul constant al Guvernului de a abroga prevederile din Legea 141/2025”, transmit sindicaliştii, potrivit News.ro, care îl critică pe ministrul Educaţiei, Daniel David, pe motiv că „nici măcar în cel de-al doisprezecelea ceas nu recunoaşte problemele grave generate de decizii pripite luate de Guvern”.
Sindicatele au cerut, de asemenea, demisia ministrului Educației, Daniel David.
Protestul sindical din Capitală presupune o manifestație în Piața Victoriei, începând cu ora 11:00, urmată de un marș pe traseul Piața Victoriei – Bulevardul Nicolae Titulescu – Pasajul Basarab – Șoseaua Grozăvești până la Palatul Cotroceni între 12:00 și 13:30.
Urmează apoi un pichet la Președinție până la 14:30. Protestul este programat să se încheie la ora 16:00.
Sindicatele estimează o participare de 25.000-30.000 de persoane, inclusiv cadre didactice din țară și din București, precum și susținători din rândul elevilor majori, studenților și organizațiilor nonguvernamentale.
Organizatorii protestelor au refuzat orice asociere cu partidele politice.
„Nu dorim şi nu vom permite ca protestul legitim al angajaţilor din învăţământ să fie instrumentalizat sau transformat într-o platformă pentru interese politice sau de altă natură. Ne dorim ca mesajele şi revendicările noastre să rămână clare şi nealterate. Acţiunea noastră este un demers strict profesional, care vizează exclusiv drepturile salariaţilor din învăţământ şi interesul sistemului educaţional”, arată un comunicat al sindicatelor.
Protestele s-ar putea extinde
Liderul FSLI, Simion Hăncescu, a declarat că, în numeroase școli, clasele vor rămâne pustii, iar protestele nu se vor limita la această zi.
Hăncescu a subliniat că este prima dată în ultimii 35 de ani când anul școlar începe cu un protest de o asemenea amploare.
„A mai fost un boicot în 2004, dar nu de asemenea amploare. Ce a făcut Guvernul Bolojan a pus capac: sunt măsuri fără precedent”, a spus liderul sindical pentru HotNews.
Principalele nemulțumiri ale profesorilor:
- Creșterea normei didactice săptămânale de la 18 la 20 de ore, ceea ce profesorii consideră că va duce la scăderea calității educației deoarece le reduce timpul pentru pregătire.
- Comasarea școlilor, care afectează organizația sistemului educațional.
- Creșterea numărului de elevi dintr-o clasă, ceea ce ar complica munca profesorilor și afectează procesul educațional.
- Reducerea unor tipuri de burse pentru elevi.
- Obligația de prezență în școală de la ora 8 până la ora 17, fără facilități adecvate.
- Restrângerea plății cu ora și apariția unor obligații suplimentare pentru directori și inspectori.
- Pierderea locurilor de muncă pentru mii de suplinitori calificați.
Măsurile care au generat nemulțumiri sunt și cele legate de burse. Guvernul a păstrat doar patru categorii: de merit (450 lei/lună, maxim 15% din elevi per clasă, medie minimă 9,00); socială (300 lei/lună, pe criterii socio-economice); tehnologică (300 lei/lună pentru învățământ profesional); și pentru mame minore (700 lei/lună). Bursele pentru olimpici sunt eliminate.
Simion Hăncescu a criticat măsurile Guvernului condus de Ilie Bolojan, care reduc veniturile profesorilor cu 10-20% și afectează calitatea predării.
„Creşterea normei didactice, una dintre măsurile cu care se mândreşte actualul Executiv, înseamnă, în realitate, o tăiere mascată a veniturilor încasate de cadrele didactice cu 10-20%. Este ceea ce Guvernul Bolojan nu recunoaşte. Este ceea ce Guvernul Bolojan, sub umbrela reformelor aducătoare de reduceri a cheltuielilor, aruncă în aer învăţământul din România”, spune liderul sindical care vorbește și despre posibilitatea unei greve generale.
Răspunsul ministrului Educației
Ministrul Daniel David a insistat că prioritatea rămâne accesul copiilor la educație și a cerut tuturor celor implicați să aibă un dialog constructiv.
„Ca părinte şi ministru cred că şcoala este în primul rând a copiilor, aşa că îi aşteptăm luni, împreună cu părinţii. Cadrele didactice şi personalul auxiliar/administrativ îi vor primi în şcoli şi în clase. Dincolo de diverse nemulţumiri, de acordul sau dezacordul faţă de acţiunile sindicale, toţi profesorii au, la rândul lor, nu doar legal, ci mai ales moral, datoria faţă de elevi şi, aşa cum îi ştiu, sunt convins că o vor onora”, a transmis el.
Daniel David a recunoscut dificultățile din sistem dar a spus că măsurile sunt necesare.
„Nemulţumirile faţă de măsurile fiscal-bugetare există, le știu, le văd și le înțeleg – am respectat și protestele inițiate de sindicate -, dar cred că acestea trebuie folosite nu pentru a ne bloca sistemul de educație, ci, așa cum am spus, pentru a construi măsuri/reforme care să ne dezvolte și să ne aducă tuturor un sistem de educație de calitate și bunăstare”.
Într-un interviu la TVR, ministrul a explicat că aceste decizii sunt temporare și cauzate de problemele bugetare.
„Nu sunt măsuri de reformă, ci măsuri de criză. Nimeni nu și le-a dorit, dar fără ele nu puteam asigura salariile și bursele până la sfârșitul anului. Unele sunt temporare și trebuie să discutăm foarte clar ce dorim pentru bugetul de anul viitor. Măsurile fiscal-bugetare sunt deja luate, lucrurile nu au cum să mai fie schimbate”, a declarat Daniel David.
Anul școlar 2025-2026 este structurat pe module și se va încheia pe 19 iunie 2026. Printre schimbări: norma didactică crește cu două ore săptămânal (măsură temporară pentru a favoriza interacțiunea cu profesori titulari și a reduce birocrația); 507 școli sunt comasate, devenind structuri arondate; limitele de elevi per clasă sunt ajustate, eliminând grupe mici atipice.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
