Chilia Veche, satul unde „paradisul” nu mai e același
În Chilia Veche, un sat de aproximativ 1.700 de locuitori, ajungi doar după o călătorie de peste trei ore pe Dunăre. Acolo trăiește Mircea Ghiban, președintele asociației pescarilor, care spune că războiul le-a schimbat complet viața.
„Era un colț de paradis”, povestește el. „Dar de când au început bombardamentele peste râu, liniștea s-a dus.”
Pe malul opus, la doar 200 de metri, se află localitatea ucraineană Kilia. Zgomotele exploziilor și dronele care lovesc porturile de acolo se aud până în satele românești din deltă.
Plase distruse și capturi mai mici
Porturile ucrainene de pe brațul Chilia au devenit, în ultimii ani, o rută alternativă pentru exportul de cereale. Traficul naval a crescut de aproape trei ori din vara lui 2022, potrivit Le Monde. Pentru pescari, asta înseamnă pierderi mari. „Navele distrug plasele puse în apă, iar peștii s-au rărit. Am pierdut cam 20–30% din captură”, spune Mircea Ghiban.
Speciile protejate, precum sturionii, sunt tot mai greu de găsit. „Înainte mai prindeam din greșeală câte unul, pe care îl eliberam. Acum nu mai e aproape niciunul”, spune pescarul.
Iulian Nichersu, director științific al Institutului Național de Cercetare al Deltei Dunării (INCDD), confirmă situația: „Războiul e un șoc pentru ecosistem. Traficul naval și zgomotul pot afecta toate speciile, nu doar sturionii, care sunt deja vulnerabili din cauza schimbărilor climatice.”
Recomandări
Atacurile ordonate de Donald Trump au ucis pescari și șoferi, nu lideri de cartel. O anchetă AP dezvăluie adevărul loviturilor SUA în Venezuela
Gunoaie și pete de ulei pe apă
Traficul tot mai intens a adus și o altă problemă: poluarea. Pe plajele din Sfântu Gheorghe, pescarii găsesc tot mai multe gunoaie aduse de curent.
„După distrugerea barajului Kakhovka, în 2023, am văzut valuri de mizerie plutind spre noi”, spune Nicolae Uncu, un pescar de 61 de ani care strânge deșeurile de fiecare dată când iese în larg.
Pe lângă plastic, oamenii au observat și pete de ulei de motor, probabil scurse din navele comerciale. Deși au anunțat autoritățile, spun că nu s-a făcut nimic concret.
Biologii nu pot evalua complet daunele
Cercetătorii români spun că au acces limitat pe brațul Chilia și nu mai pot folosi drone pentru studii. „Nu putem măsura cu exactitate efectele bombardamentelor și ale traficului asupra apelor”, explică Nichersu pentru Le Monde.
De partea ucraineană, rangerii observă o altă consecință: păsările, în special pelicanii, s-au mutat spre malul românesc, unde este mai sigur. Organizația Rewilding Ukraine continuă proiectele de restaurare ecologică, în ciuda războiului. „Am adus bivoli de apă și vrem să refacem legăturile dintre lacurile colmatate în perioada sovietică”, spune Mykhaïlo Nesterenko, coordonatorul proiectului.
Lucrările sunt însă greu de realizat. „Ne lipsesc utilajele și oamenii, mulți au plecat sau au fost mobilizați. Dar aceste proiecte sunt vitale pentru comunități”, adaugă el.
Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE
Urmărește cel mai nou VIDEO
