Vă reamintesc că proaspătul premier venit pe promisiunea în scris făcută de domnul Nicușor Dan că nu va fi majorată taxa pe valoarea adăugată s-a așezat cu ai lui pe jilțul de la Palatul Victoria, cu privilegii RAPPS, la momentul în care dobânda de referință pentru România pentru finanțarea pe zece ani era de 7,37%, pe an.
Acum este de 7,4%. Spre comparație, Serbia, stat non-UE, se împrumută cu 5,1% pentru titlurile de stat pe 10 ani, iar Bulgaria cu 3,03%.
Dar 7,4% românesc înseamnă mult mai mult decât realitatea incontestabilă: cele mai mari dobânzi de finanțare din Uniunea Europeană.
Înseamnă, în fapt, o creștere în termeni reali chiar și mai mare a costurilor de împrumut față de momentul venirii „guvernării reformatoare”. Pentru că, între timp, Statele Unite ale Americii au redus dobânda de finanțare cu 0,25 puncte procentuale, iar Banca Centrală Europeană a coborât-o la 2% pe an (de la 3% în februarie). Românii sunt tratați cu ROBOR și IRCC în creștere.
Companiile românești trebuie acum să se împrumute la dobânzi de 9% în lei pentru a vinde bunuri și servicii unei populații cu puterea de cumpărare decimată de inflația de 10% adusă de guvernarea Bolojan.
Este important să vă învederez că diferențialul dintre dobânda zonei euro (monedă în care se împrumută „capitalurile vagaboande” pentru a plasa sume în lei, fără risc – garantate de Isărescu) și dobânda din România a crescut, așa cum am arătat mai sus – prin reducerea dobânzii în zona Euro. În fapt, acel 7,4% afișat pe piețele internaționale este cam 8,4%, acum. Și, dacă lucrurile continuă așa, va mai crește.
Recomandări
Radu Mazăre, „în cărți” pentru revizuirea condamnării la 9 ani de închisoare pentru retrocedarea plajelor. Cererea, făcută de „evaluatorul imobiliar agreat”
Diferența aceasta de un punct procentual, la o datorie publică de peste 1.000 de miliarde de lei, înseamnă mai mult de 10 miliarde de lei în plus, ca dobânzi plătite, în urma „performanțelor” Guvernului Bolojan.
Ca să vă faceți o idee, „extincția” celor 13.000 de funcționari din administrația locală pe care o vrea Bolojan, ar conduce la o „economie” netă la buget, cam de 300 de milioane de lei în mod real (am explicat aici de ce).
Deci, scumpirea de facto a dobânzilor de către guvernarea Bolojan (PSD+PNL+USR+UDMR) – costuri majorate care sunt fix în sarcina lor și nu a vechii moșteniri – tot ei (PSD+PNL+UDMR) înseamnă cam de 30 de ori mai mulți bani decât ar obține prin „extincția” personalului public. Pe scurt, haiducie pe invers.
Între timp, au urcat și inflația la 10% – o altă formă de decapitalizare a populației active.
Iar acum, premierul ne anunță că majorarea de taxe și inflația nu au avut decât efect contrar: deficitul bugetar (diferența în lei dintre veniturile și cheltuielile statului, în defavoarea veniturilor) nu numai că nu scade în urma politicilor lui subsumate ideii „delincvenței financiare de stat”. Ci crește. Performanță pe dos.
Concret, domnul Bolojan ne anunță că ne va îndatora și mai mult și anul acesta, în ciuda majorărilor de taxe: deficitul bugetul nu va mai fi 7% din PIB, cât a estimat, ci 8,4% din PIB. Adică ne va împrumuta suplimentar cu încă 1,4% din PIB, pentru că politicile lui în mod previzibil sunt îndreptate împotriva populației și au drept consecință dobânzi mai mari și neîncrederea pieței financiare internaționale.
Ce înseamnă încă 1,4% din PIB deficit suplimentar? Înseamnă o datorie publică suplimentară de aproape 27 de miliarde de lei față de programul inițial.
Concluziv, buzunărirea populației captive a condus nu numai la încetinirea economiei (vezi previziunile optimiste ale FMI, care a redus prognoza de creștere economică pentru România de la 1,6% la 1%). Creșterea economică este amputată de politicile bolojeniste, veniturile sunt, prin urmare, mai mici, iar guvernul ne împrumută mai mult. Și mai scump.
Drept urmare, domnul Bolojan ne anunță că deficitul bugetar anul acesta va fi de 159 de miliarde de lei. Eu zic că va fi mai mare – cu excepția cazului în care nu vor falsifica deficitul bugetar, așa cum au făcut guvernele și în trecut. Și, eventual, și PIB-ul.
În 2024, potrivit datelor oficiale ale Ministerului Finanțelor, deficitul bugetar a fost de 152,7 miliarde de lei. Acum, domnul Bolojan zice că deficitul urcă la 159 de miliarde de lei, deci o gaură suplimentară de peste 6 miliarde de lei.
Și atunci:
- De ce majorarea TVA?
- De ce scumpirea benzinei?
- De ce scumpirea energiei electrice cu 65%?
- De ce înghețarea salariilor și pensiilor?
- De ce scumpirea polițelor RCA?
- De ce inflație de 10%?
- De ce blocarea justiției?
- De ce împrăștierea fricii printre salariații din economie?
- De ce credite mai scumpe pentru populație și pentru companiile românești?
- De ce „pachete de reformă” fără niciun fel de viziune economică?
- De ce favorizarea evaziunii fiscale, prin majorarea facturii de taxe tot a celor care plătesc?
- De ce recesiune și șomaj la maximumul ultimilor ani?
Recomandări
Nicușor Dan versus ceilalți președinți ai României. Echipele de consilieri numite la foc automat de foștii șefi de stat
Privind în perspectivă:
Cum rămâne cu o nouă aiureală a domnului președinte Nicușor Dan, care marți susținea că „datele arată o îmbunătățire a situației bugetare”, în condițiile în care:
- Prin rectificarea bugetară, creșterea deficitului de la 7% din PIB inițial la 8,4% acum în mod clar este o înrăutățire. Înrăutățirea și a datoriei publice, și a nivelului dobânzilor, și cu inflație de 10%.
- Cum rămâne cu „suntem într-un proces clar de stabilizare?” Rămâne exact cum v-am avertizat la ungerea Guvernului Bolojan: Nu guvern de sacrificiu, ci țară sacrificată de ei.
Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media – filtrate rapid de un consumator compulsiv – Costi Rogozanu.
ABONEAZĂ-TE
Urmărește cel mai nou VIDEO
