„Au nenorocit școlile mici de la țară”

Ce spune un învățător despre efectele Legii Bolojan în educație asupra școlilor din mediul rural

Legea Bolojan produce efecte negative asupra școlilor mici din mediul rural, deși ministrul Educației a precizat că modificările și comasarea ar fi fost utile pentru unitățile de învățământ. Un învățător a dezvăluit, sub protecția anonimatului, perspectiva sa asupra comasării.

Cadrul didactic a vorbit despre o serie de efecte pe care comasarea le-a avut asupra școlilor mici din mediul rural. Acesta explică faptul că principala problemă a fost la numărul de elevi în plus și spune că elevii pleacă din școlile mici.

„Problema era cu numărul de elevi în plus. Au nenorocit școlile mici de la țară. Le pleacă elevii, s-au comasat clase, acolo este rău. (…) Copiii merg la alte școli unde sunt mai mulți elevi, unde au transport școlar. Părinții caută soluțiile cele mai simple pentru ei”, a spus învățătorul, pentru sursa citată mai sus.

Ce spunea ministrul Educației despre efectele modificărilor aduse prin Legea Bolojan

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a susținut utilitatea comasărilor școlare. Într-o declarație pentru RFI, acesta a menționat că măsura simplifică situația contractuală a cadrelor didactice.

Recomandări

Ce cred vecinii bulgari despre trecerea de la leva la euro de anul viitor: „Nu fiți invidioși!”

„Un titular sau un suplinitor nu mai trebuie să aibă două sau trei contracte cu trei unități cu personalitate juridică, are un singur contract”, a spus atunci Daniel David.

Premierul Ilie Bolojan a minimalizat impactul comasărilor, afirmând că „95% din clase funcționează în forma în care au fost și anii trecuți”. Acesta a subliniat că fiecare comună își păstrează o școală cu personalitate juridică.

Autoritățile au invocat recomandările OCDE pentru a justifica reorganizarea rețelei școlare. Cu toate acestea, raportul OCDE din martie 2024 nu susține reorganizarea bazată pe economii rapide, ci pe îmbunătățirea mediului didactic.

Ce prevede Legea 141/2025 privind modificările aduse în educație

Legea 141/2025 pentru educație, cunoscută și ca „Legea Bolojan”, prevede multiple măsuri fiscal-bugetare și organizatorice pentru sistemul de învățământ preuniversitar din România, având ca scop consolidarea sustenabilității financiare a țării. Printre principalele prevederi se numără:

• Comasarea școlilor cu mai puțin de 500 de elevi, cu reguli stabilite de Ministerul Educației, ceea ce va duce la circa 900 de directori rămași fără posturi.
• Creșterea normei didactice a profesorilor cu 2-4 ore pe săptămână, prima creștere în ultimii 30 de ani.
• Creșterea numărului maxim de elevi într-o clasă, de exemplu, la liceu numărul maxim revine la 34 elevi față de 26 anterior.
• Reducerea semnificativă a fondului pentru burse, inclusiv tăierea burselor de reziliență și excelență pentru elevi, precum și scăderea fondului de burse pentru studenți cu circa 40%.
• Restricții asupra plății cu ora pentru directorii de școli, care trebuie să predea un număr mai mare de ore.
• Indemnizația de hrană va fi acordată doar angajaților cu salarii nete de până la 6000 lei și va rămâne plafonată la 347 lei lunar.

Legea mai reglementează aspecte privind organizarea și funcționarea sistemului de învățământ preuniversitar, principiile fundamentale ale educației, cum ar fi incluziunea, nediscriminarea, calitatea, relevanța, și descentralizarea decizională, și stabilește cadrul pentru statutul personalului didactic și al celorlalte categorii implicate în educație.

Principalele efecte ale Legii Bolojan în sistemul de educație românesc

Legea 141/2025 a avut efecte profunde și controversate în sistemul românesc de educație. Printre cele mai semnificative efecte se numără:

• Comasarea școlilor mici, în special în mediul rural, a dus la plecarea elevilor din aceste comunități către școli mai mari unde pot beneficia de transport și structură mai bună, ceea ce a afectat negativ existența și funcționarea școlilor mici, generând nemulțumiri puternice printre profesori și părinți.
• Creșterea normei didactice cu 2-4 ore săptămânal a fost percepută ca o presiune uriașă asupra cadrelor didactice, crescând stresul și volumul de muncă, reducând timpul pentru pregătirea lecțiilor și feedback-ul individualizat pentru elevi.
• Majorarea numărului maxim de elevi per clasă la liceu (de la 26 la 34) a scăzut calitatea actului educațional: a crescut anxietatea elevilor, problemele de concentrare și incidența fenomenelor negative de tip bullying, iar rata abandonului școlar a crescut.
• Reducerea fondurilor pentru burse și restricțiile privind plata cu ora au afectat suplimentar personalul didactic și elevii din sistem, consolidând nemulțumirile și protestele sindicale.

Recomandări

Pe urmele lui Nicușor Dan la Timișoara: toate întâlnirile președintelui, protocolul problematic și amintiri despre Vegeta de contrabandă

Implementarea legii cu termene scurte și fără o fundamentare științifică adecvată a fost criticată ca fiind un experiment social riscant, cu potențial de destabilizare a sistemului educațional.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Urmărește cel mai nou VIDEO