Anul 2024 a fost cel mai bogat an din istoria partidelor politice, spune think tank-ul Expert Forum: statul a plătit pentru rambursările pentru campaniile electorale, precum și pentru subvențiile anuale ale partidelor politice, peste 1 miliard de lei, din bani publici.
„Partidele s-au folosit mult mai mult de finanțări private decât de subvenții, cum au făcut în anii trecuți. Scopul este de a obține rambursări din bani publici în timp ce folosesc și banii din subvenții. Efectul este încărcarea bugetului de stat și folosirea subvențiilor în mod netransparent pentru campanii”, menționează raportul.
Analiza, spune organizația non-guvernamentală, cuprinde peste 200 de nume ale finanțatorilor principalelor partide politice, publicate în Monitorul Oficial. Este vorba doar despre fondurile care au mers direct la partide.
Raportul include principalii donatori din 2024 ai partidelor politice care au raportat cele mai mari valori (PSD, PNL, USR, AUR și PUSL) și nu acoperă și reluarea alegerilor prezidențiale din mai 2025.
Expert Forum subliniază că banii partidelor pot fi folosiți, teoertic, integral pentru a finanța campaniile electorale la prezidențiale și la europarlamentare, mai puțin la locale sau parlamentare, unde reprezintă doar o completare a fondurilor declarate de candidați în circumscripții.
Principalele concluzii
Totalul cotizațiilor a fost cel mai mare de până acum în cazul principalelor partide analizate: Partidul Social Democrat (PSD) a strâns 22 de milioane de lei, iar Partidul Național Liberal (PNL) – 14 milioane de lei. Celelalte partide au încasat cotizații între 2,9 și 3,45 milioane de lei.
La donații cel mai bine au stat Uniunea Salvați România (USR), cu o sumă totală de 50,82 milioane de lei, și PNL, care a strâns peste 130 de milioane de lei de la persoane fizice care au contribuit cu peste zece salarii minime.
La împrumuturi, cel mai bine a stat PSD – 47 milioane de lei proveniți din împrumuturi de peste 100 de salarii minime brute, la care se adaugă 19,7 milioane de lei din împrumuturi care se situează, fiecare, sub pragul de 330.000 lei.
Datele publice colectate de Expert Forum din declarații fiscale publicate de Ministerul Finanțelor arată că veniturile totale ale partidelor au fost de aproximativ 957 de milioane de lei – o treime din această sumă, circa 353 de milioane de lei, aparține PSD.
„Am putut identifica date pentru 82 de partide politice; chiar dacă unele partide nu au fost incluse în listă, cu siguranță nu afectează totalul, întrucât toate partidele mari sunt incluse.”
Cheltuielile partidelor au fost de peste 1,1 miliarde de lei. „Unele partide au cheltuit pentru campanie, dar rambursările s-au făcut în 2025, ceea ce explică discrepanța”, explică EFOR.
Din acest total al cheltuielilor, 382 de milioane de lei reprezintă subvențiile acordate în baza legii finanțării partidelor. Însă, menționează EFOR, analiza nu include PNL, care a încălcat legea și nu a publicat încă datele.
Concluzie problematică a EFOR: Au revenit finanțările de la firme
Raportul Expert Forum subliniază că, după câțiva ani lipsă, au revenit finanțările de la firme, iar sumele sunt semnificative. „Epoca de glorie fusese înainte de 2015, când s-a modificat radical legislația și s-au introdus rambursările.”
Iar în unele cazuri, firmele au început să dea bani către partide la doar o lună de la înființare: „Majoritatea sunt legate de PSD”.
„Sigur, în spate sunt oameni cu bani, dar firmele par mai degrabă niște paravane. Nu înțeleg de ce ai dona prin firme cu venituri cu cinci cifre câte 1,6 milioane către partid fără să aștepți ceva la schimb. Eu mi-as pune semne de întrebare dacă aș face control de ce o firmă cu venit minuscul dă un car de bani la partid”, concluzionează Septimius Pârvu, autorul raportului.
„Chiar dacă circuli bani printr-o firmă, ar trebui să aibă legătură cu activitatea firmei – adică nu pare foarte OK ca un asociat să împrumute firma, ca aceasta să îi dea mai departe la partid, fără nicio legătură cu activitatea acesteia”, mai spune el.
De asemenea, raportul menționează ca posibile explicații: o persoană juridică poate împrumuta partidul cu o sumă mai mare, dar poate fi și o formă de a evita o donație sau un împrumut transparent prin crearea unor societăți paravan.
„O astfel de practică nu este neapărat una transparentă și poate ridica semne de întrebare cu privire la sursa banilor și motivul donației.”
Posibile cazuri de depășire a pragului
Expert Forum menționează că a identificat mai multe rețele de finanțatori care au donat către partide și prin firme, și ca persoane fizice.
„În unele cazuri se ridică întrebarea dacă nu a fost depășit pragul prevăzut de lege, care nu permite unei persoane care este asociat/acționar să direcționeze bani fără a ține cont de o limită.”
Un exemplu relevant dat de think tank este cel al lui Jean Sasu, co-proprietar al clubului Nuba și asociat la mai multe firme, care a împrumutat PSD ca persoană fizică și prin firme cu 3,7 milioane, la care se adaugă un împrumut al unei firme deținute de soția sa, Ana Maria Sasu, de 1,6 milioane de lei.
De asemenea, o firmă care organizează evenimente la Nuba a finanțat PSD cu 1,6 milioane de lei.
Donatori la mai multe partide sau neidentificați
EFOR mai spune că a identificat și „puține cazuri” în care un finanțator a transferat bani către două sau mai multe partide.
„Aceste date trebuie puse și în context, pentru astfel de donații s-au făcut inclusiv la câțiva ani distanță. Un astfel de caz este FCSB SA, controlat de George Becali, care a direcționat și la Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), și la PSD.”
De asemenea, au fost găsite cazuri în care persoane sau firme afiliate unui partid au donat bani către altă formațiune. De exemplu, un deputat PSD a finanțat în 2024 și PSD și PNL: „Recent, am identificat un caz în care liderul social-democraților din Consiliul Județean Iași a finanțat printr-o firmă liberalii.”
„Finanțarea mai multor partide în același timp este un mod bun de a cumpăra influență sau a de a paria pe mai multe partide în cazul în care unul nu iese câștigător”, spune EFOR.
Organizația mai spune că în 30 de cazuri nu a găsit niciun fel de informație despre finanțatorii care au dat partidelor până la 660.000 de lei.
„Deși este foarte posibil să fie persoane private, fără prea multe urme în spațiul online, arătăm că totuși în majoritatea covârșitoare a cazurilor există măcar informații minimale despre finanțatori.”
Expert Forum completează că a identificat și finanțatori care ar fi împrumutat bani de la alte persoane pentru a îi da ulterior partidului.
AEP nu a făcut controale
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), menționează EFOR, nu a făcut un control anual al partidelor politice, cum ar fi trebuit să facă, conform legislației.
„Astfel, mare parte dintre acești bani nu au fost verificați, dar au fost rambursați de la stat. Este de înțeles faptul că întrucât s-au organizat patru alegeri într-un an nu a permis unei instituții care are 14 angajați la nivel central care se ocupă de acest control să își facă treabă în paralel cu verificările pentru alegeri”, se arată în raport.
„În același timp, discutăm despre mai bine de 700 de milioane de lei care au fost rambursați din bani publici, iar rezultatele controalelor le vom vedea cel mai probabil în 2026.”
Organizația non-guvernamentală subliniază că este „îngrijorător faptul că verificarea originii fondurilor este limitată, dacă nu există o plângere sau un scandal” și că, dacă o persoană/entitate introduce bani obținuți ilicit în circuitul electoral, atunci „verificările extinse sunt mai degrabă o excepție”.
Conform legii, AEP nu este mandatată să verifice din oficiu sursa banilor, ci doar să controleze tranzacțiile și legalitatea acestora, amintește raportul.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
