Pentru că proiecte de apă-canal sunt mult întârziate, vom plăti amenzi usturătoare pentru fiecare zi de întârziere până la atingerea obligațiilor asumate. La nivel național sunt în derulare proiecte în valoare de șapte miliarde de euro, dar ele se derulează foarte greu. Potrivit lui Ilie Vlaicu, președintele Asociației Române a Apei, noi nu avem capacitatea de a absorbi mai mult de un miliard de euro pe an. Situația în care ne aflăm în ceea ce privește racordarea localităților la rețele de canalizare și apă potabilă este extrem de gravă, având în vedere că trebuie să realizăm investiții în valoare de 30 de miliarde de euro, dar care vor urca spre 40 de miliarde de euro, în condițiile în care Comisia Europeană va introduce noi condiționalități de mediu, spune Ilie Vlaicu.
Gradul redus de absorbție a banilor are ca explicație mai multe cauze. De la întocmirea notei conceptuale a proiectului și până la finalizarea lui durează 10-12 ani, a atras atenția Ilie Vlaicu. De exemplu, numai pentru partea de avize de mediu se așteaptă în medie 450 de zile, iar pentru avizele de la Romsilva sau CNAIR, alte circa 250 de zile. „Ajungem să lucrăm 2/3 din timp pentru pregătirea proiectului și pentru constructori mai rămâne 1/3. Între timp se schimbă tehnologiile, valoarea proiectului se modifică din cauza inflației, a creșterii costurilor și încep alte probleme. Trebuie să schimbăm acest mod de lucru”, a spus Ilie Vlaicu în cadrul conferinței România Inteligentă „ Viață, sănătate, responsabilitate: de la riscuri la soluții sustenabile în gestionarea utilizării apei în România”, organizată de Antena 3 CNN.
Vom plăti amenzi de sute de milioane de euro
Accesul la apă potabilă sigură și de calitate reprezintă o prioritate națională, însă România se confruntă cu provocări majore în gestionarea resurselor de apă și a infrastructurii de apă și canalizare. Probleme precum neconformitățile de calitate, întreruperile în alimentarea cu apă, infrastructura învechită și disparitățile regionale între zonele urbane și rurale sunt frecvente în multe județe. Am fost atenționați de mai multe ori de-a lungul anilor de către Comisia Europeană pentru că nu respectăm Directiva 91/271/CEE care impune statelor membre să se asigure că aglomerările urbane colectează și tratează în mod corespunzător apele reziduale, eliminând sau reducând astfel toate efectele nedorite ale acestora. Am ignorat aceste avertismente, nu am acordat prioritate problemelor de mediu, iar în noiembrie 2024 am ajuns în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru neîndeplinirea obligațiilor legate de epurarea apelor uzate. Curtea nu va fi îngăduitoare cu noi și vom ajunge să plătim sute de milioane de euro până la conformare a fost părerea unanim acceptată de cei prezenți la dezbateri, mai ales că există deja țări precum Grecia sau Spania care plătesc asemenea amenzi usturătoare.
„Economia trebuie să aibă în vedere dezvoltare pe termen lung, dar, din păcate, ne gândim doar pe termen scurt. Construcțiile au fost destul de activate în ultima vreme și chiar și în acest domeniu au încercat să se implice. Din păcate apa nu a fost o prioritate, pentru că, deși înainte de intrarea în UE proiectele ISPA erau concentrate pe acest domeniu și UE ne-a trasat directive clare, că mediul e cel mai important. Proiectele cele mai mari, preaderare, au fost pe mediu. Noi nu am înțeles și această zonă e o Cenușăreasă, gândită la «și altele», și asta o să ne doară. După ce am intrat în UE a fost inflație de proiecte, multe din ele subevaluate. S-a dorit să se facă mai mult cu aceiași bani, să dăm bine la UE. 10 ani nu a fost interes din partea pieței de construcții în ceea ce privește domeniul apei. De multe ori companiile din țară s-au lovit de lipsa companiilor la licitații sau prezența companiilor mici, care nu erau capabile să facă proiecte. Din nefericire, există discrepanță între modul în care înțeleg funcționarii și cei din economia reală aceste probleme. Nu a existat dialog real, să se vadă care sunt nevoile celeilalte părți și s-a ajuns în situația în care vom pierde toți. De penalități nu vom scăpa, dar aceste penalități sunt fără limită, nu pe un an sau doi, ci până rezolvăm problemele”.
Cristian Erbașu, Președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții
Citește pe Antena3.ro
Locul unde se sparg bule, iar „nicușoriștii” și „georgiștii” pun stop la înjurături. „Aici e altă configurare a interacțiunii sociale”
Program național pentru eliminarea pierderilor
Rețelele de apă înregistrează pierderi consistente din cauza vechimii lor, iar acest lucru nu se va putea opri decât prin investiții. Potrivit lui Ionel Tescaru, președintele Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC), de rezolvarea problemei se va ocupa această instituție din 2026. „Pregătim un program național pentru gestionarea acestei probleme care va fi trimis la toate ministerele implicate pentru avizare”, a anunțat președintele Tescaru.
Scăderea nivelului pânzei freatice este o altă problemă care se manifestă cu o intensitate din ce în ce mai mare în ultimii ani, au subliniat reprezentanții companiilor de apă prezenți. Diminuarea drastică a resurselor de apă, chiar și cu 50% în unele zone, duce la apariția fenomenului de poluare telurică, ceea ce înseamnă creșterea concentrației de fier, mangan etc, iar asta se traduce prin costuri suplimentare pentru tratarea apei.
Raport devastator al Curții de Conturi
Un raport al Curții de Conturi publicat în vara anului trecut atrăgea atenția că în sectorul de apă din România se remarcă lipsa unei viziuni strategice integrate şi coerente, iar responsabilităţile sunt fragmentate la nivelul mai multor ministere. De asemenea, ritmul lent de execuţie şi finalizare a obiectivelor de investiţii şi mecanismele slabe de monitorizare şi evaluare a rezultatelor programelor de investiţii cu finanţare naţională au condus la o performanţă redusă a acestora, caracterizată prin: întârzieri mari în execuţie, soluţii tehnice necorespunzătoare, probleme de calitate a lucrărilor, investiţii realizate, dar nefuncţionale sau exploatate sub capacitate. Nu în ultimul rând, ca o concluzie generală, calitatea apei este sub nivelul nevoilor, mai reținea raportul citat.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
