Subiectele de la proba de Istorie a Bacalaureatului de toamnă sunt
considerate „banale” de către profesori și cu un grad de
dificultate mult mai scăzut, comparativ cu cele de ale sesiunii de
vară.
Subiectele la sesiunea de toamnă a Bacalaureatului la istorie, considerate banale FOTO Arhivă
Profesorul Corneliu Riegler, de la Colegiul
Național Bilingv „George Coșbuc” din București, a comentat și
rezolvat subiectele de Bacalaureat ale probei obligatorii a
profilului, de marți, 12 august.
Acesta a adus,
totodată, critici către Ministerul Educației, afirmând că gradul
de dificultate al subiectelor a fost scăzut intenționat, pentru a
obține rezultate „fals pozitive”.
„Subiectele au
fost accesibile și mult mai ușoare decât în sesiunea de vară. Li
s-au dat niște teme banale. Spre exemplu, la subiectul I, li s-au
dat bătălii și tratate ale domnitorilor din Evul Mediu. La
subiectul II li s-a dat Războiul de Independență. Niște teme
accesibile și unui elev de clasa a IV-a. La subiectul III a fost
Comunismul. De câte ori pică perioada comunistă la eseu se iau
note exagerat de mari. E clar că ministerul vrea să obțină,
artificial, rezultate mari”, spune dascălul.
Nota
maximă, cu minim de efort
Întrebat dacă
elevii au posibilitatea de a obține note mari fără eforturi
semnificative, profesorul Riegler a dat vedictul: se pot apropia de
10, cu minim de
conștiinciozitate.
„Dacă
știu să scrie, vor lua notă de trecere fără niciun fel de
problemă. Cu o minimă conștiinciozitate, se putea lua ușor peste
9.50.”
În cele aproape
patru decenii la catedră, profesorul afirmă că niciodată nu a mai
văzut subiecte atât de ușoare, dar și că acest lucru a fost
voit.
„În 36 de ani
de când predau, n-am văzut subiecte atât de ușoare! În ceilalți
ani, la istorie, subiectele din sesiunea a doua aveau același grad
de dificultate ca și în prima. Acum, e clar că gradul de
dificultate a fost scăzut intenționat”, spune
Corneliu Riegler.
Care
ar fi una dintre diferențe?
„Le-au dat
perioade mari de timp, spre deosebire de alți ani- nu li se dădea
tot Evul Mediu sau un secol întreg”,
a remarcat profesorul de istorie.
Rezolvarea
integrală a Subiectului III – „Și dacă te
uitai la televizor știai să rezolvi”
La Subiectul III a
picat Comunismul. Perioada selectată a fost 1947-1985, adică de la
abdicarea Regelui Mihai I până în 1985, cu patru ani înainte de
căderea regimului lui Ceaușescu.
Prima cerință
le pretindea elevilor unui fapt istoric desfășurat în România, în
perioada 1947-1948 și menționarea a două aspecte cu privire la
acesta.
Corneliu
Riegler: „În
primul rând, în 1947 aveau chiar abdicarea Regelui Mihai I și
proclamarea Republicii Populare Române, în aceeași zi. În 1948,
aveau trei evenimente majore și anume: adoptarea Constituției, care
activa forma de guvernământ, din monarhie în republică și numele
țării, din Regarul României în Republica Populară Română.
Aveau naționalizarea, decretul care a transformat economia României
din inițiativă privată în economie de stat centralizată. Tot în
1948, înființarea Securității: poliția politică a regimului
comunist, înfiinață după model sovietic. Iată că aveau o
cerință, care de departe, dispunea de cinci rezolvări la îndemână.
Și dacă te uitai la televizor știai să rezolvi”
A doua cerință:
menționarea a două aspecte referitoare la politica externă a
României, în perioada 1949-1960
Corneliu
Riegler: „Avea
o multitudine de rezolvări. În 1949, aderarea României la CAER
(Organizația economică înființară de URSS cu statele socialiste
din Europa).
În 1955, România
aderă la ONU. În același an, aderă la Pactul de la Varșovia.
În 1956,
participarea la reprimarea Revoluției din Ungaria.
În 1958,
retragerea trupelor sovietice.”
A treia cerință:
O practică politică din România, în perioada 1961-1975
Corneliu
Riegler: „1961
este sfârșitul perioadei lui Dej, 1975, începutul perioadei lui
Ceaușescu.
E clar că este
vorba despre regimul comunist. Ei puteau alege orice practică
totalitară: cenzura, poliția politică (Securitatea), activismul,
eliminarea opoziției, cultul personalității.”
Ultima cerință
se referea la politica externă promovată de România în perioada
1965-1985
Corneliu
Riegler: „Aici,
foarte la îndemână, puteau să aleagă protestul lui Ceaușescu
față de invazia cehoslovacilor, în 1968. Puteau să aleagă
relațiile lui Ceaușescu cu Occidentul. Vizita lui Charles de Gaulle
la București și Craiova, din 1968, de acolo am și primit patentul
de fabricație pentru automobilele Dacia. În 1969, vizita lui
Richard Nixon la București. În 1978, vizita lui Ceaușescu în
Marea Britanie, când s-a plimbat cu Regina Elisabeta în caleașcă.”
Rezultate
fals-pozitive. „O manevră mârșavă”
Una
dintre concluzii ar fi că fiecare cerință avea cinci posibilități
de rezolvare, la îndemâna oricui.
Profesorul Riegler
încheie însă cu o acuzație dură și anume, faptul că statul
vrea să își ascundă incompetența, în privința sistemului de
învătământ.
„E o manevră mârșavă, pentru că
ministerul vrea să își ascundă incompetența și declinul
educației. Dând subiecte extrem de ușoare vor apărea rezultate
fals pozitive”, este de
părere profesorul.
