România a văzut adesea în ultimii ani un concurs de putere între instituția prezidențială și cea a guvernamentală. O astfel de scindare nu este exclusă nici în actuala formula, dat fiind ca relațiile dintre Ilie Bolojan și Nicușor Dan sunt deja tensionate.
FOTO Mediafax
Potrivit Constituției, președintele este cel care desemnează premieri și numește Guvernul, însă cu votul de încredere al Parlamentului. Astfel, de multe ori, premierul poate să nu fie prima opțiune a șefului de stat, iar ultimii ani arată o serie diferențe de opinie și neînțelegeri între conducerile de la Cotroceni și de la Palatul Victoria.
În cazul unui conflict juridic de natură constituțională, acesta este soluționat de CCR. În cazul unor diferențe de opinie mai ample, majoritatea parlamentară a unui Guvern poate trece cu ușurință votul care dă startul procedurilor de demitere a președintelui. Istoria ne arată însă că șeful statului este mai greu de demis de atât. Puterea sa stă în votul popular.
O remarcă a prim-vicepreședintelui liberal Ciprian Ciucu ridică semne de întrebare cu privire la posibilitaateaa în care România aar putea vedea din nou astfel de scenarii. Ciucu a declarat recent, la Digi 24, că și-ar dori ca președintele Nicușor Dan „să fie alături de guvernul său”, mai ales că s-a folosit de „imaginea și persoana” lui Ilie Bolojan în cursa pentru Palatul Cotroceni.
Cum arată balanța de putere între președinte și premier
În prezent, oficial, cei doi sunt forțați sa colaboreze, insa surse politice spun ca relațiile sunt deja tensionate.
„La noi întotdeauna a existat un conflict între președinte și prim-ministru pentru că fiecare a crezut că are mai multă putere decât celălalt. Au încercat să influențeaze lucrurile în acest fel”, explică profesorul în drept Radu Carp. Un astfel de joc de putere are multe capcane în Constituție, pentru că „România face parte din categoria țărilor care au ales această formula, un executiv bicefal. Are două capete practic, președinte și prim-ministru. Și între președinte și prim-ministru există frâne și contragreutăți, adică ei se pot controla reciproc. De aici iese jocul democratic pentru că președintele îl poate contracara pe prim-ministru și invers”.
Un conflict între cele două instituții poate fi generat instant de „natura politică”, explică Radu Carp: „Dacă președintele face parte într-un partid și premierul dintr-un alt partid, inevitabil este un conflict. Dacă cei doi fac parte în același partid, șansele scad, dar asta nu înseamnă că sunt aproape de zero. Înseamnă că sunt mai mici. Depinde și de felul în care partidul respectiv vede problema relației între președinte și prim-ministru. Sunt foarte mulți factori politici”.
Factorii care ar putea declanșa un conflict între președinte și premier
„Coabitarea este, am putea spune, în natura sistemului politic românesc”, subliniază politologul Cristian Pârvulescu, remarcând în contextul actual o creștere a tensiunilor dintre premierul Ilie Bolojan și președintele Nicușor Dan. Scenariul este sugerat de primarul liberal Ciprian Ciucu, care cere sprijinul președintelui. „Președintele este un arbitru. Nu este un <> al guvernului. Constituțional, cel puțin”, mai remarcă Cristian Pârvulescu.
Actuala colaborare dintre președinte și șeful statului ar putea avea în vedere o eventuală fuziune PNL-USR, crearea unui mare partid de dreapta, o obsesie a liderilor de dreapta din ultimii 20 de ani, care ar putea porni de la ideea unui candida unic la București. Conflictul ar putea fi generat doar de demisia actualului premier, este de părere politologul Cristian Pârvulescu:„Cu sprijinul Parlamentului, prim-ministrul, care poate să meargă până la demiterea președintelui, poate ieși învingător”.
Președintele este însă „puțin mai stabil decât guvernul. Nu depinde de niciun fel de majoritate. Poate să se afle în coabitare. Și este totuși o procedură riscantă să-l demiți”, mai subliniază politologul Cristian Pârvulescu.
Politologul punctează că, în prezent, societatea românească este fragmentată, crescând riscurile în cazul unui astfel de demers: „A apărut ceva nou, puternic, care ne creează multe dificultăți. Se numește AUR, fascismul românesc. Dacă continuăm să ne jucăm de-a politica, o să suportăm consecințele. (…) Dacă Parlamentul poate să mobilizeze votul și să-l suspende, atunci este mai degrabă o procedură simplă. E foarte riscant, dacă președintele e nepopular, cei care au votat împotriva lui Nicușor au fost mai mult de 40%. Dacă îi mobilizezi la vot, poți să obții rezultatul”.
Soluționarea conflictelor din ultimii ani
Sesizarea CCR
De-a lungul anilor, România a avut mai multe situații în care direcția de la Palatul Cotroceni nu s-a potrivit cu cea de la Palatul Victoria. Unele motive de neînțelegere au ajuns pe masa CCR. În 2014, au fost sesizați judecătorii constituționali atât cu privire la neînțelegerea dintre fostul premier Victor Ponta și fostul președinte Traian Băsescu referitor la reprezentarea statului român la Consiliul European, cât și întârzierea numirii unor miniștri.
În 2022, președintele Klaus Iohannis a sesizat CCR pentru un posibil conflict juridic de natură constituțională între premier și președinte, după ce șefa guvernului de la acel moment, Viorica Dăncilă, și-a transferat temporar atribuțiile vicepremierului Paul Stănescu pe perioada concediului, fără să îl anunțe pe președinte. CCR a decis că nu a existat un astfel de conflict juridic la momentul respectiv. Și revocarea Laurei Codruța Kovesi de la DNA a făcut obiectul unei astfel de sesizări depuse în acel an.
Declanșarea procedurilor de demitere a președintelui
În unele cazuri, neînțelegerile au adus suspendarea președintelui. Este exemplul fostului președinte Traian Băsescu, care a trecut prin două referendumuri pentru demitere, fiind suspendat de două ori. O dată în 2007 și o dată în 2012. Ambele încercări s-au încheiat cu repunerea lui Traian Băsescu în funcție.
O acțiune similară a încercat și AUR în fruntea partidelor suveraniste care au strâns în ianuarie 2025 numărul necesar de semnături pentru declanșarea procedurilor de demitere, adică cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor. Potrivit Constituţiei, în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, preşedintele României poate fi suspendat din funcţie într-o ședință comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu votul majorităţii, urmând ca în 30 de zile să fie organizat un referendum.
AUR anunța încă din 2021 că strânge semnături pentru demiterea președintelui, însă demersul a fost doar un exercițiu de imagine la acel moment. La începutul anului 2025, parlamentarii Opoziției au fost cel mai aproape de un astfel de rezultat, insa Klaus Iohannis a demisionat însă cu puțin timp înainte de finalizarea mandatului.
Cvorumul necesar unei demiteri era de 50% în 2012, însă în prezent este a scăzut la 30%.
