Bolojan, model de insucces în cheltuit banii pentru Educație

Învățământul dual a fost introdus forțat în noile legi ale educației, finanțându-se mai multe campusuri, atât pentru elevi, cât și pentru studenți. Fostul ministru al Educației, Ligia Deca, declara, atunci când a lansat proiectele noilor legi ale învățământului, că dorește să redirecționeze 40% din totalul elevilor către învățământul dual. 
Dar situația reală din România nu s-a schimbat, nici după declarațiile fostului ministru, nici după intrarea în vigoare a noilor legi, iar majoritatea elevilor își doresc să învețe la licee teoretice și să meargă la facultate, nu la o formă de învățământ dual. Astfel s-a ajuns la situația în care primele licee duale care s-au înființat, cu fonduri europene, au rămas aproape goale, iar unele dintre campusurile care primiseră finanțare pentru a fi construite au fost scoase din PNRR, pentru că aveau întârzieri foarte mari și exista riscul de a se pierde zeci de milioane de euro. Finanțarea a venit apoi de la bugetul statului.

Anul trecut, fostul ministru al Educației, Ligia Deca, lansa un proiect național de învățământ dual, la pachet cu investiții uriașe în construirea mai multor campusuri universitare și mixte, inclusiv în mediul rural. Unele proiecte au fost finalizate, dar deja se închid, pentru că nu există cerere pentru oferta lor. Iar cele care au ajuns pentru implementare la autoritățile locale din mediul rural au avut licitații organizate foarte târziu. Astfel s-a ajuns la situația în care Ministerul Educației a luat decizia de a le scoate din finanțarea prin PNRR, urmând să găsească alte fonduri, ca să nu se piardă 30 de milioane de euro după ce Uniunea Europeană va constata că nu s-au respectat termenii contractuali pentru construirea campusurilor.

Încercarea de a transforma învățământul din România din teoretic în dual profesional poate fi considerată deja un eșec, dar a creat și o gaură semnificativă în bugetul statului. Ilie Bolojan a fost unul dintre primii reprezentanți ai autorităților locale care au semnat contracte de finanțare pentru construirea campusurilor duale. Inițial, primul liceu dual lansat cu fonduri PNRR în România, Liceul Tehnologic Dual din Oradea, înființat de Ilie Bolojan, anul trecut, când era președintele Consiliului Județean Bihor, a fost prezentat ca o mare realizare. Anul acesta a fost desființat – chiar prin efectul Legii Bolojan – pentru că nu a atras suficienți elevi și a fost absorbit de un alt liceu din oraș.

Românii nu vor să fie muncitori, ci intelectuali

Una dintre problemele trecerii forțate spre forma de învățământ dual – atât preuniversitar, cât și universitar – este refuzul elevilor și al studenților de a se îndrepta către această formă de studiu care presupune și practică. Teoretic, românii ar deveni profesioniști în domenii tehnice care le-ar permite angajarea imediată pe piața forței de muncă, în țară și în străinătate, dacă ar opta pentru învățământ profesional, tehnologic sau dual. Practica ne arată că elevii fug, efectiv, de aceste forme de învățământ și își doresc în continuare licee teoretice și facultăți, chiar dacă acestea sunt denumite „fabrici de diplome” sau „fabrici de șomeri”.

În ultimii ani, Ministerul Educației chiar a încercat să ofere un număr mai redus de locuri în liceele teoretice, ca să crească oferta pentru zona profesională, tehnologică și de învățământ dual, dar nici astfel nu s-a reușit trimiterea forțată a elevilor către aceste forme de educație. Există și câteva explicații simple pentru această situație: în perioada regimului comunist aveau acces la educație în liceele teoretice și în facultăți doar cei cu rezultate excepționale, iar românii au trecut prin traume groaznice, din cauza politicii de stat care presupunea creșterea numărului de muncitori și diminuarea numărului de absolvenți de studii superioare. Trauma familiilor de români care au pierdut oportunități sau chiar și-au destrămat căsnicii din cauza statutului social dat de absolvirea sau nu a unui liceu bun și a unei facultăți s-a transmis până la generațiile de elevi și studenți de astăzi, iar astfel se explică de ce românii nu optează nici pentru învățământul profesional sau tehnologic, nici pentru cel dual.

Cazul de la Oradea confirmă această ipoteză, pentru că la reorganizarea liceelor, de după legea lui Bolojan, s-au desființat exact cele două licee cu acest statut: cel tehnologic și cel dual, pentru că au cel mai mic număr de elevi.

Citește pe Antena3.ro

Putin și Xi și-au uitat microfonul deschis în timp ce discutau de „transplanturi de organe”, „nemurire” și „viața la 150 de ani”

Heirupismul liberalilor din campania electorală

O altă problemă este legată de heirupismul liberal care a introdus pe lista de finanțare a campusurilor duale, înainte de alegerile locale și parlamentare, mai multe unități decât ar fi trebuit. Inițial a fost prezentată o listă de campusuri propuse pentru finanțare, apoi a crescut numărul acestora, la inițiativa fostului ministru liberal al Educației, Ligia Deca.

Ceea ce anunța fostul ministru liberal suna foarte bine, mai ales înainte de campaniile electorale: „Obiectivul apelului „Schemă de granturi pentru consorții școlare rurale” este acordarea de granturi pentru construirea și dotarea infrastructurii a trei campusuri școlare rurale, fiecare dintre acestea asigurând suportul necesar desfășurării actului educațional pentru minimum 300 de elevi din unitățile administrativ-teritoriale limitrofe. Fiecare consorțiu școlar rural va primi un grant pentru construirea de noi clădiri eficiente din punct de vedere energetic, respectiv infrastructură școlară, constând în spații de învățământ, fiecare cu o capacitate cuprinsă între 300-1.500 de locuri, inclusiv spații pentru activități de tip SDS, baze sportive (săli și terenuri de sport), spații pentru ateliere de practică, laboratoare, spații pentru desfășurarea activităților nonformale, bucătărie și spații de cazare pentru elevi, etc”. Ministerul Educației a lansat aceste proiecte cu un calendar al apelului, anul trecut, apoi a anunțat creșterea numărului de campusuri pentru finanțare.

Cum au apărut problemele bugetare

Și această creștere a numărului de campusuri duale finanțabile prin PNRR a fost prezentată, inițial și în campania electorală, ca un mare succes, apoi au părut găurile din buget, pentru că lucrările de construire a campusurilor au avut mari întârzieri și a trebuit să fie scoase de la finanțarea prin PNRR, ca să se evite plata integrală a banilor, plus despăgubirile aferente, în cazul în care nu se respectau contractele.

Încă din aprilie 2025 au fost retrase de la finanțarea din PNRR primele trei campusuri duale, ca România să evite pierderea a 30 de milioane de euro din PNRR. La sfârșitul lunii mai s-a constatat că trei dintre campusurile mixte create în mediul rural pentru elevii și studenții din învățământul dual nu se vor finaliza la timp.

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a propus eliminarea de la finanțare din PNRR a celor trei campusuri școlare rurale, unul dintre acestea fiind la Prundu Bârgăului, în județul Bistrița-Năsăud. Primarul localității, Doru Crișan, a declarat că vrea să dea în judecată statul român, dacă rămâne fără finanțare. Ministerul Educației a explicat, pentru Jurnalul, că nu va rămâne niciun campus fără finanțare, ci doar au fost scoase din proiectul inițial, cu bani din PNRR, pentru a se evita pierderile.

Haosul din învățământ are la bază aceste eșecuri

„Dacă proiectele finanțate prin Investiția 12 nu se vor încadra în termenul de finalizare prevăzut în documentele programatice, respectiv 31 iunie 2026, consecința va fi că nu vor putea accesa finanțarea PNRR. Ministerul Educației și Cercetării va identifica rapid soluții alternative de finanțare. Proiectul poate merge mai departe. Se vor angaja alte fonduri, nu se reziliază nimic, dar problema este că ei nu mai sunt în grafic și există riscul să nu poată închide la termen, pentru a fi operațional campusul în luna august. Vor primi bani pe altă schemă de finanțare”, a explicat, pentru Jurnalul, un reprezentant al ministerului, în perioada retragerii celor trei proiecte din PNRR.

Iar finanțarea despre care vorbeau reprezentanții Ministerului Educației a venit de la bugetul statului, pentru că nu putea veni din altă sursă. După aceste prime trei campusuri au mai fost retrase de la finanțare încă două, tot din motive de întârzieri și pentru a nu se pierde banii din PNRR. Toate acestea s-au adăugat la gaura din bugetul Educației, înainte de a fi nevoie de comasări de clase și de școli, de creșterea normei didactice a profesorilor și eliminarea a peste 10.000 de cadre didactice prin așa-zisa reformă a lui Ilie Bolojan.

După gaura din bugetul de stat, s-au redus și banii din PNRR, tot din cauza proastei gestionări a investițiilor. La jumătatea lunii august, deja din cei 3,5 mld. euro alocaţi educaţiei prin PNRR, se tăiau 718 milioane de euro, afectând 11 proiecte majore, inclusiv „Şcoli verzi”, campusuri profesionale și infrastructura universitară.

O altă gaură în buget vine de la sprijinul pentru Educație pe care România îl acordă în continuare Republicii Moldova – ultimul anunț al ministrului Educației fiind în legătură cu un pachet de proiecte în valoare de 10 milioane de euro -, deși România pierde bani, proiecte majore și profesori, din cauza problemelor bugetare.