Republica Moldova este în plină campanie electorală, iar alegerile parlamentare vor decide parcursul european al țării. În cursă au fost înscriși 13 partide, 4 blocuri electorale și 4 candidați independenți. Potrivit experților consultați de ,,Adevărul”, printre ei se numără și actorii Moscovei.
Campania electorală va fi tensionată, afirmă experții consultați de ,,Adevărul”. FOTO: Shutterstock
În data de 29 august la Chișinău a început campania electorală. Aceasta va dura până pe 26 septembrie, adică cu două zile înainte de scrutinul parlamentar care pune în joc soarta țării, a avertizat președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.
,,Pe 28 septembrie, Moldova își va alege Parlamentul pentru următorii patru ani – instituția în care se va decide direcția țării noastre de acum încolo. Este pusă în joc însăși soarta Moldovei și, împreună, avem datoria să ne protejăm pacea și șansa unui viitor mai bun. Am încredere în moldoveni și în înțelepciunea noastră de a ne apăra libertatea și viitorul”, a menționat lidera de la Chișinău într-un mesaj video făcut public pe internet.
Comisia Electorală Centrală (CEC) din Republica Moldova a înregistrat în calitate de candidați electorali următoarele formațiuni politice: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Partidul Democrația Acasă (PDA), Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB), Alianța Liberalilor și Democraților din Europa (ALDE), Partidul Social Democrat European (PSDE), Partidul Național Moldovenesc (PNM), Mișcarea Respect Moldova (MRM), Liga Orașelor și Comunelor (LOC), Alianța Moldovenii, Partidul Liberal, Uniunea Creștin-Socială din Moldova, Partidul Nostru și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).
De asemenea, au fost înregistrate blocurile electorale: Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, Alternativa, precum și Unirea Națiunii.
Totodată, au fost înregistrați și candidații independenți: Olesea Stamate, Andrei Năstase, Victoria Sanduța și Tatiana Crețu.
Punctul de vedere al experților
„Adevărul” a discutat cu Andrei Curăraru, expert în politici publice și securitate al comunității WatchDog.md, și cu Vadim Pistrinciuc, director executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS) din Chișinău, despre campania electorală și influența Moscovei asupra acesteia.
Campanie tensionată și existențială
Vadim Pistrinciuc susține că această campanie electorală va fi una „tensionată”, subliniind că Chișinăul este tot mai aproape de UE, iar Moscova vrea să-l readucă sub influența sa după alegerile parlamentare.
„Republica Moldova niciodată n-a fost atât de aproape de visul său, dezideratul de a face parte din Uniunea Europeană. Chiar și instituțiile europene, la nivelul comisiilor, discută faptul că Rusia va majora bugetele alocate interferenței în procesele electorale din Republica Moldova. Sigur, principala lor armă în acest moment este finanțarea ilegală a propagandei și a diferitelor partide proxy- partide neadevărate, care promovează atât războiul, cât și distrugerea. Cu alte cuvinte, va fi o campanie tensionată și, dacă doriți, una existențială, pentru că Republica Moldova nu alege doar partide, ci și încotro va merge: înainte sau într-un impas real”, a afirmat directorul executiv al IPIS.
Liniștea ,,înaintea furtunii”
Andrei Curăraru susține că această campanie electorală a început mai devreme, oferind exemplul concertelor susținute, inclusiv de artiști ruși, organizate de liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, sau al manifestațiilor antiguvernamentale organizate de oligarhul fugar Ilan Șor, considerat principalul instrument al Kremlinului în destabilizarea Chișinăului, precum și liderului Blocului Victorie, care nu poate participa la scrutin.
„În acest moment, vedem o pauză înaintea furtunii, în ceea ce privește activitățile lui Șor. Capacitatea de mobilizare la proteste pare să depindă direct de sumele de bani care pot intra în Republica Moldova. Acest lucru este determinat atât de acțiunile poliției, care au încercat să blocheze livrările de criptomonede în țară, cât și de sancțiunile internaționale care au dus, pe termen scurt, la prăbușirea monedei crypto A7-A5. În acest context, este interesant de urmărit cum se va manifesta Blocul Alternativa, care, deși se declară pro-european, devine forțat un bloc mai apropiat de stânga. Liderul său, Ion Ceban, este interzis în spațiul Schengen, iar în pofida demersurilor sale, inclusiv prin adresări către președintele Republicii, Maia Sandu, nu se pare că această situație va fi soluționată în viitorul apropiat. Dacă vorbim despre implicarea directă a Federației Ruse în campanie, aceasta este vizibilă atât pe canale diplomatice, prin prezența ambasadei și a ambasadorului Ozerov la diferite manifestații alături de liderii Blocului așa-numit Patriotic, cât și prin livrări de bani către Republica Moldova și o campanie de dezinformare fără precedent, în special prin platforme precum Matrioșka și Pravda. În ultimele zile, a fost observată o creștere a numărului de clipuri destinate publicului extern, menite să delegitimeze procesul electoral din Republica Moldova și să conteste orice rezultat al alegerilor”, a subliniat expertul Comunității WatchDog.md.
Potrivit expertului în politici publice și securitate al comunității Watchdog.md, cele mai intense acțiuni vor avea loc în ultimele două-trei săptămâni ale campaniei electorale, când se estimează proteste masive, iar rețeaua de cumpărare de voturi va fi activizată la maximum. În același timp, se așteaptă ca atacurile virulente asupra procesului electoral și a statalității Republicii Moldova să atingă apogeul.
,,Trebuie amintit că obiectivul declarat al lui Ilan Șor este integrarea Republicii Moldova în Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC)”, a mai spus Andrei Curăraru, făcând referire la organizația care pune accent pe securitatea și stabilitatea regională în fosta Uniune Sovietică, fiind sub conducerea Moscovei.
Influență fără precedent a Kremlinului
Expertul Andrei Curăraru mai afirmă că, în 2025, Rusia, prin intermediul pionilor săi, își intensifică metodele de influențare a campaniei electorale, precum și a votului pe care le-a folosit anterior, inclusiv în 2024, când au avut loc alegerile prezidențiale și referendumul pro-UE în statul vecin.
„Vedem o tehnologizare mult mai avansată față de ceea ce am văzut în anii trecuți: utilizarea aplicațiilor Taito și Telegram pentru ascunderea urmelor tranzacțiilor cu criptomonede și a plăților pentru coruperea politică, utilizarea factorului religios, care a căpătat amploare comparativ cu ceea ce am văzut anterior, crearea de conflicte artificiale, cum ar fi cel de la Grinăuți, pentru a demonstra că puterea ar discrimina sau discredita Mitropolia Moldovei, dar și intensificarea tuturor mijloacelor de propagandă. Presiunea, fără precedent, indică faptul că anul 2024 va părea o campanie relativ curată, comparativ cu ceea ce vedem în 2025”, a adăugat expertul moldovean.
„Finanțarea partidelor politice, finanțarea diverselor tipuri de influenceri, campanii de diversiune informațională pe TikTok și pe rețelele de socializare, falsuri la nivel internațional. Ați văzut deja câteva falsuri la adresa președintei Republicii Moldova și a instituțiilor acesteia. Pe rețele se creează site-uri false, clone mediatice și tot ce ține de războiul hibrid, inclusiv atacuri cibernetice care pun instituțiile Republicii Moldova într-o dificultate de a funcționa în regim normal. Vom avea și alarme false cu bombă, vom avea întreg pachetul, inclusiv o posibilă criză energetică în Transnistria, care ar putea fi generată pentru a enerva populația de acolo”, a explicat Vadim Pistrinciuc, directorul executiv al IPIS.
Întrebat despre actorii Rusiei în această campanie electorală, Andrei Curăraru a răspuns că există mulți, care, deschis sau camuflat, reprezintă interesele sale la Chișinău. Printre ei s-ar numără membrii Blocului Patriotic, format din Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), condus de Igor Dodon, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), al cărui lider este Vladimir Voronin, formațiunea Viitorul Moldovei, al cărei președinte este Vasile Tarlev, și Inima Moldovei, condusă de Irina Vlah. De asemenea, ar fi membrii Blocului Alternativa, ai căror lideri sunt primarul Chișinăului, Ion Ceban (actual conducător al MAN), Ion Chicu (președintele PDCM), Mark Tcaciuk (liderul Congresului Civic) și Alexandr Stoianoglo (fost candidat la alegerile prezidențiale din 2024). În timp, ce primul bloc nu își ascunde simpatiile față de Moscova, celălalt neagă legăturile cu Rusia.
,,„Eu cred că este foarte greu să depistăm întreaga mulțime de actori. Putem începe însă cu cei care sunt sub sancțiuni internaționale și care au interdicții în Europa. Vorbim despre Irina Vlah (n.r.-lidera partidului Inima Moldovei din cadrul Blocului Patriotic), care a fost inclusă pe lista sancțiunilor canadiene pentru legăturile sale cu Ilan Șor, Vasile Tarlev, (n.r.-liderul partidului Viitorul Moldovei din cadrul Blocului Patriotic) care are o interdicție în România și, implicit, în zona Schengen. De asemenea, vorbim despre Ion Ceban (n.r.-liderul MAN, formațiune membră a Blocului Alternativa) care pretinde că este victima persecuției politice. În ceea ce privește voturile cumpărate, beneficiarul principal al acestora pare a fi partenerul său de coaliție, Alexandr Stoianoglo, care ar fi beneficiat de voturile cumpărate ale lui Ilan Șor în turul doi al alegerilor prezidențiale de anul trecut. Vorbim și despre Igor Dodon, care este în favoarea Federației Ruse și nu ascunde acest lucru. Printre candidații independenți, vedem și foști judecători (n.r-Victoria Sanduța) cu probleme de integritate, care ar putea utiliza campania electorală pentru a se proteja sau pentru a deturna votul pro-european. De asemenea, nu excludem posibilitatea ca mai multe proiecte de dreapta, după modelul ALDE, să fie, de fapt, proiecte pro-Șor. Ne amintim de procesul împotriva lui Alexandr Nesterovschi, în care Arina Spătari (n.r-lidera ALDE) a fost văzută ca un agent sub acoperire. Există discuții despre faptul că ar putea exista mai multe proiecte pro-europene pe dreapta, dar care sunt, de fapt, susținute de Șor. Acestea trebuie monitorizate, iar după acțiunile și declarațiile din campania electorală, mai mulți dintre aceștia se vor dezvălui ca agenți pro-ruși. Rămâne și problema majoră legată de Partidul Democrat Modern din Moldova (PDMM), un proxy al lui Vladimir Plahotniuc, care se aliniază complet cu mesajele acestuia. Acest partid poate fi folosit ca un scut politic pentru dosarele penale care-l vizează pe Plahotniuc, dar și ca o modalitate prin care acesta ar putea reveni deschis în alegerile din Republica Moldova. Nu cred că Plahotniuc a plecat vreodată din jocul politic, iar acum mai degrabă vorbim despre faptul că el va avea o portavoce directă. Nu excludem posibilitatea ca Plahotniuc să se regăsească pe listele PDMM”, a mai menționat Andrei Curăraru.
„În primul rând, este Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, formațiunea Moldova Mare (n.r.-lidera Victoria Furtună), partidul războiului, care promovează ocuparea teritoriilor Ucrainei. Există și multe alte partide. De exemplu, Partidul Democrat, despre care nu înțeleg care va fi soarta sa, dar este clar că Partidul Democrat Modern din Moldova face parte din aceeași combinație de partide gestionate de Ilan Șor. Vlad Plahotniuc este în imposibilitatea de a face acest lucru acum. Probabil, există și candidați independenți. Cel mai simplu mod de a-ți da seama ce reprezintă aceste partide este să vezi ce promovează. Dacă ele promovează orice altceva decât o reformă serioasă a țării, care să ne ducă într-o zi în Europa, sau folosesc Europa doar pentru a-și spăla imaginea sau pentru a înșela și a manipula anumite categorii de oameni, atunci acestea sunt partide pro-ruse. Lucrurile sunt clare în acest sens. Din păcate, există și partide pro-europene bune, cu oameni buni, dar care au picat testul unității. Nu s-au unit, iar acum avem multe partide mici, care sunt de fapt foarte slabe din punct de vedere al capacității. Nu au reușit să formeze o coaliție și, de multe ori, orgoliile personale depășesc interesul național”, a subliniat Vadim Pistrinciuc.
Dispersarea votului pro-UE
Andrei Curăraru susține că strategia Kremlinului în campania electorală este atragerea voturilor din stânga politică și disperarea voturile pro-europene pe dreapta, folosind narative de divizare și demotivare a alegătorilor.
„Eu cred că strategia rușilor este următoarea: atragerea tuturor voturilor din stânga politică, prin cele două blocuri de extremă stângă (așa-numitul Bloc Patriotic) și centru-stânga (Blocul Alternativa), iar pe dreapta, dispersarea voturilor pro-europene, folosind narative clasice: pseudo-unionismul, promovat de mai mulți reprezentanți ai dreptei, și naționalismul moldovenesc în cazul Moldovei Mari. De asemenea, sunt folosite critici la adresa unor politici ale candidaților independenți, fiecare având mesaje legate de reforma justiției sau alte teme relevante, precum și o „gălăgie de fundal” în dezbateri și în spațiul public, menită să demotiveze alegătorii pro-europeni să meargă la vot. Aceasta ar fi explicația pentru numărul mare de candidați. Desigur, nu excludem că unii ar putea urmări scopuri personale, precum protejarea lor împotriva urmăririi penale sau reabilitarea imaginii afectate de anumite decizii politice”, a conchis reprezentantul Comunității WatchDog.md.
Vadim Pistrinciuc evidențiază că Rusia nu poate ataca militar Republica Moldova din cauza sacrificiului și eroismului pe care îl manifestă Ucraina, dar își dorește restabilirea influenței „imperiale” în regiune, inclusiv în țara vecină, care este candidată la aderarea la UE.
