Săptămâna aceasta, UE și SUA au impus cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni economice Federației Ruse, într-o ultima încercare de a slăbi mașinăria de război și a grăbi discuțiile de pace în favoarea frontului ucrainean. Rusia se așteaptă chiar ca bugetul statului să înregistreze o lovitură de pe urma sancțiunilor americane impuse primilor doi mari producători de petrol din țară, Rosneft și Lukoil, dar cu toate acestea oficialii de la Moscova se declară încrezători că vor găsi modalități alternative de a gestiona sancțiunile.
Ziare.com a discutat cu Sergiu Mișcoiu, politolog și profesor la Universitățile Babeș-Bolyai din Cluj și Paris-Est Créteil, despre șansele reale ca ultimul pachet de măsuri să aibă efectul scontat, mai ales în condițiile relațiilor comerciale pe sectorul energetic ale Rusiei cu economii globale imense precum China și India.
Rusia are la dispoziție o lună pentru a se pregăti înainte ca restricțiile să intre în vigoare, relata Bloomberg după impunerea sancțiunilor, și va folosi acest timp pentru a se adapta la noua situație, a declarat un oficial rus citat de agenția de presă, sub protecția anonimatului. Este posibil ca Trump să își schimbe și el poziția, în funcție de progresul negocierilor cu Kremlinul, a adăugat oficialul.
Sancțiunile vizează reducerea capacității Rusiei de a finanța războiul aflat acum în al patrulea an, pe fondul unor presiuni tot mai mari asupra economiei și al unui deficit bugetar tot mai mare. Chiar înainte de ultimele restricții impuse de SUA, Guvernul rus se aștepta ca veniturile din vânzările de petrol și gaze, care reprezintă aproape un sfert din bugetul de stat, să scadă la cel mai redus nivel din ultimii patru ani, din cauza prețurilor mai mici la țiței și a aprecierii rublei.
„La prima vedere pare că, mecanic, sancțiunile vor duce la reducerea aportului la economia Rusiei în mod semnificativ și imediat și că acest lucru îi va determina pe ruși să aibă o atitudine mai apropiată față de promisiunile de pace pe care le-au făcut anterior.
garsoniere de vanzare bucuresti
În realitate, lucrurile sunt diferite, în sensul în care aceste sancțiuni pot să aibă efect doar dacă nu sunt însoțite de alte evenimente și elemente colaterale. În primul rând, efectele se vor vedea dacă Federația Rusă nu interzice exportul de uraniu în SUA, pentru că există o legătură mai puțin evidentă între cele două țări la prima vedere, dar care este esențială. SUA are nevoie de importul de uraniu și dacă retalierea Rusiei va veni din această direcție, atunci SUA ar avea de suferit și probabil că ar retrage aceste sancțiuni”, a explicat politologul Sergiu Mișcoiu, în dialog cu Ziare.com.
Potrivit acestuia, succesul sancțiunilor mai depinde și de intermediarii din India și din China în special, mai exact dacă aceste două economii imense vor fi, la rândul lor, capabile să supraviețuiască fără să primească din partea Rusiei petrol și dacă Rusia va renunța la colaborarea cu aceștia. Dacă nu se va întâmpla acest lucru, atunci mai mult ca sigur, spune Sergiu Mișcoiu, sancțiunile vor avea efecte pe o perioadă mai lungă de timp, de cinci-șase luni către un an, când se va vedea efectiv principalele efecte ale acestor sancțiuni. „Se vor vedea într-o manieră destul de spectaculoasă, însă pe un termen mai lung, pe termen scurt neavând un efect imediat. Practic, în timp, se va închide până la urmă brusc un robinet important de resurse, de la o zi la alta, și într-adevăr ar putea atunci efecte asupra Rusiei. Dar probabil că Rusia va ști să negocieze destul de bine astfel încât să reușească să condiționeze SUA pe politica legată de uraniu și, mai ales, să își diversifice portofoliul de intermediari astfel încât aceștia să continue o politică ascunsă de sprijin a Rusiei. E greu de crezut, de exemplu, că China și India vor fi imediat dornice să își modifice sursele de aprovizionare pentru a face față noului val de restricții impuse de SUA și, de aceea, vor participa și ele activ la diversificarea metodelor prin care Rusia se substituie, de fapt, măsurilor care vor fi luate.
Lucrurile sunt mai complicate. În orice caz, acest timp de măsuri vor avea ca efect un șoc pe care deja l-am văzut în declarațiile lui Vladimir Putin și, de asemenea, vor reduce apetitul de a se considera state care pot avea încredere unul în celălalt, când vine vorba de SUA și Rusia. Rămâne de văzut cât de eficiente vor fi aceste sancțiuni din perspectiva comportamentului statelor conexe și a capacității reale ale unor companii precum Rosneft sau Lukoil de a-și identifica variante alternative, dacă indienii și chineze nu-și mai doresc să riște atât de mult importând din Rusia. Există o piață gri mare de intermediari care nu este atât de ușor de controlat pe cât ar vrea să creadă Trump, încât s-ar putea să avem o zădărnicire empirică a mecanismului de sancționare”, a mai explicat politologul.
Primele semnale de răspuns la sancțiunile SUA și UE asupra comerțului cu gaze și țiței rusești: India, aflată între ciocanul rusesc și nicovala tarifelor comerciale americane
Întrebarea care se pune, totuși, având în vedere amploarea celor două piețe, dacă orice canale alternative de export pentru Rusia ar putea suplini golul provocat de impactul sancțiunilor americane. Până acum, amintim că săptămâna aceasta, după ce al 19-lea pachet de sancțiuni economice în mare parte axate tocmai pe circuitul economic al resurselor energetice rusești, a dus companiile petroliere de stat din China să suspende achizițiile de petrol rusesc. PetroChina, Sinopec, CNOOC și Zhenhua Oil au luat, cel puțin pe termen scurt, decizia de a nu achiziționa petrol rusesc transportat maritim, potrivit unor comunicate Reuters din 23 octombrie, în condițiile în care China importa aproximativ 1,4 milioane de barili de petrol rusesc pe zi.
Amintim că Statele Unite au impus sancțiuni asupra Rosneft și Lukoil, care sunt principalele companii petroliere din Rusia, iar rafinăriile din India, care este de altminteri și cel mai mare cumpărător de petrol rusesc, ar urma la rândul lor să-și reducă drastic importurile de țiței din Rusia, în schimbul unei reduceri a tarifelor de import, în SUA, pentru produsele din India.
„Dacă piața din India de exemplu, va acționa într-un mod extrem de violent, ceea ce nu este imposibil, pentru că India are o nevoie teribilă de acest petrol rusesc și nu-l poate înlocui imediat cu nimic fiindcă nicio sursă alternativă nu se ridică la nivelul prețului din Rusia, evident că niciun stat nu e dispus să scadă prețurile ca să se apropie de cel care venea de la ruși, trebuie totuși ținut cont de faptul că India are de hrănit cu energie o populație de cel puțin 1 miliard de locuitori care sunt mufați direct la combustibilii de import, pe lângă zona de consum intern. Este o piață foarte mare și, fiind atât de mare, Modi s-ar putea să considere că e mult prea riscant să facă un asemenea demers fiindcă populația s-ar putea să se revolte într-o manieră foarte violentă în absența energiei. Sunt mai multe calcule care apar la mijloc și de aceea nu este atât de sigur că măsurile acestea sunt cu totul eficiente.”
Presiunea pusă de administrația americană pe tarifele comerciale este, însă. una importantă. După ce săptămâna aceasta Donald Trump l-a lăudat pe premierul indian Narendra Modi pentru „munca extraordinară” depusă, alimentând speranțele unei reconcilieri, Modi a răspuns pe rețelele sociale că este „pe deplin angajat să ducă Parteneriatul Global și Cuprinzător dintre India și SUA la noi înălțimi”, în contextul reluării, marți, la New Delhi, a discuțiilor față în față între delegațiile celor două țări, relatează Financial Times.
India este una dintre țările cel mai puternic afectate de războiul comercial declanșat de președintele american, după ce tarifele vamale de 50% intrate în vigoare în ultimele săptămâni s-au dublat aproape față de cele impuse statelor din sud-estul Asiei, apropiindu-se de nivelul celor aplicate Chinei.
Iar Trump a justificat aceste tarife tocmai prin sancționarea comerțului Indiei cu petrol rusesc. Însă impactul tarifelor impuse de Washington se resimte deja în întreaga economie indiană, amenințând locurile de muncă, creșterea PIB-ului și ani de diplomație economică atent construită. Înaintea introducerii tarifelor, Banca de Rezervă a Indiei prognoza o creștere de 6,5% pentru anul fiscal 2025–2026, dar consilierul economic-șef al lui Modi, V. Anantha Nageswaran, a avansat o estimare mai temperată – între 0,3 și 0,5 puncte procentuale – în cazul în care tarifele vor fi „de scurtă durată”. „Dacă se vor prelungi și în anul fiscal următor, va fi o provocare uriașă”, a adăugat acesta.
SUA reprezintă totodată cea mai mare piață de export a Indiei, amintește FT. Companiile indiene au vândut bunuri în valoare de 87 miliarde de dolari pe piața americană în anul fiscal încheiat în martie, adică aproape 20% din totalul exporturilor de 438 miliarde de dolari, potrivit datelor oficiale, iar exporturile către SUA au scăzut cu 14% în august, de la o lună la alta, conform datelor publicate săptămâna aceasta de Ministerul Comerțului din India.
„Această piață internă uriașă este, desigur, o mare ușurare”, spune Abhijit Das, expert indian în politici comerciale. „Impactul negativ al tarifelor de 50% s-ar fi amplificat de multe ori dacă economia noastră ar fi fost mai orientată spre export.” Cu toate acestea, a avertizat acesta, în dialog cu jurnaliștii FT, „piața internă nu poate compensa integral pierderile generate de scăderea exporturilor către SUA”.
În teren, sectoarele cu forță de muncă intensivă, textile, pietre prețioase, bijuterii, creveți și covoare, vor fi lovite cel mai dur de tarifele lui Trump, unele companii temându-se de prăbușiri ale exporturilor de până la 70% în anul fiscal 2025–2026. Mai mult, industriile cel mai direct afectate asigură aproximativ 21 de milioane de locuri de muncă, la care se adaugă numeroși lucrători din economia informală, potrivit estimărilor Nomura, amintite în analiza citată, economiștii grupului declarând că întreprinderile mici și mijlocii vor întâmpina mari dificultăți în a face față șocului tarifar. Totuși, analizele sectoriale desfășurate de autoritățile comerciale americane ar putea duce la impunerea unor taxe suplimentare, la o dată încă necunoscută, cu atât mai mult cu cât India a devenit un nod esențial în lanțul global de asamblare al companiei Apple, pe fondul relocării unei părți a producției din China.
„India este într-un joc de tip lose-lose (n.r. eng. pierdere indiferent de alegerea făcută): ori pierde petrolul de la ruși, ori pierde facilitățile fiscale de la americani. Între cele două e greu să navighezi, dar un calcul foarte rapid arată că India va avea un impact mai mare și mai mult de suferit dacă nu mai are acces la petrol. Este un efect mai imediat decât dacă vinde mult mai mult în Statele Unite”, a comentat politologul român Sergiu Mișcoiu, pentru Ziare.com. Potrivit acestuia „totul va ține de strategia politică și de cât se gândește că ține un asemenea comportament din punctul de vedere al lui Modi. El poate să ducă populația la un nivel de exasperare dacă mizează că va avea un as în mânecă pe care îl va schimba în negocierea sa cu americanii. Este imprevizibilă această dimensiune, dar e foarte importantă, fiindcă o piață ca cea indiană este o bombă cu ceas dacă rămâne fără energie”, a continuat politologul.
Flotele fantomă ale Rusiei și importurile de țiței și gaz rusesc în țările UE. În ce măsură va reuși blocul comunitar să devină complet independent de combustibilii rusești aduși peste granițe prin țări precum Turcia
În dimineața de 23 octombrie, Uniunea Europeană a anunțat că a adoptat cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse, ca urmare a războiului purtat de Rusia în Ucraina, iar regimul de la Kremlin a reacționat vehement după ce Statele Unite au anunțat sancțiunile în domeniul petrolier, Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate de la Moscova, declarând că Statele Unite sunt dușmanul Rusiei.
După ce țara și-a făcut, treptat, o reputație sumbră pentru statutul său de „paravan” pentru tranzitarea gazelor naturale rusești prin coridoarele sale de export, Turcia nu a convenit încă noi contracte de furnizare cu Rusia. Mai mult, spre finalul lunii septembrie 2025, Compania energetică de stat BOTAS a semnat cel mai recent acord la New York, în timpul vizitei lui Erdogan, privind livrarea anuală a 4 miliarde de metri cubi de GNL către Turcia, începând din 2026, cu un volum total estimat de aproximativ 70 de miliarde de metri cubi, potrivit Reuters. „Acest acord va contribui semnificativ la atingerea obiectivului de volum comercial de 100 de miliarde de dolari cu SUA”, a declarat ministrul turc al Energiei, Alparslan Bayraktar, adăugând că înțelegerea urmărește consolidarea securității energetice și diversificarea surselor de aprovizionare ale Turciei.
„E în orizont o criză energetică dacă se vor menține aceste sancțiuni și acest tip de comportament ale statelor europene. Rămâne totuși de văzut în ce măsură este atât de importantă cantitatea de gaz și de petrol care vine prin aceste paravane înspre țări care de acum vor aplica sancțiuni și, de asemenea, cât de dependente sunt aceste țări de resursele energetice pe care Rusia le poate oferi. Până la urmă și jaloanele din PNRR privind cărbunele au fost amânate, coborâte și probabil că probabil că vor fi amânate din nou în această logică a autoconsumului europenilor în Europa, pentru a reduce dependența mai ales din zone sancționabile precum Rusia, și bineînțeles că, informal, o parte din petrolul care poartă alte steaguri este de origine rusească”, a mai explicat Sergiu Mișcoiu.
Amintim că doar anul trecut, Rusia a furnizat 40% din cele 52 de miliarde de metri cubi de gaze importate de Turcia, în timp ce Statele Unite au fost al cincilea cel mai mare furnizor, ușor în urma Algeriei, asigurând 10% din importurile totale de gaze ale Turciei.
În prima jumătate a acestui an, companiile Rosneft și Lukoil au fost responsabile pentru aproape jumătate din exporturile de țiței rusesc, sau aproape 2,2 milioane de barili pe zi, arată calculele Bloomberg. Împreună cu Surgutneftegas și Gazprom Neft, care sunt deja vizate de sancțiunile impuse de președintele Joe Biden în ianuarie, cei patru producători au reprezentat puțin sub 70% din exporturile totale de petrol ale Rusiei, sau aproximativ 3,1 milioane de barili pe zi, din ianuarie până în iunie. În acest context, chiar și o scădere de 5%-10% a exporturilor Lukoil și Rosneft, combinată cu un discount mai mare de preț, ar putea costa bugetul până la 120 de miliarde de ruble (1,5 miliarde de dolari) pe lună, a declarat Vladimir Chernov, analist la Freedom Finance Global, pentru Bloomberg.
Cu toate acestea, cel puțin în public, oficialii ruși sunt optimiști. „Țara noastră a dezvoltat o imunitate puternică față de restricțiile occidentale”, a declarat joi purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, adăugând că cecizia Trezoreriei SUA nu va provoca probleme deosebite”.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent
