În timp ce se străduiește să intermedieze încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina, Donald Trump și-a scos în evidență experiența în negocierile de pace de la începutul celui de-al doilea mandat. Câte războaie a oprit, totuși, președintele american?
Vorbind la Casa Albă pe 18 august, unde a fost presat de liderii europeni să insiste asupra unui armistițiu, Trump a afirmat: „Am încheiat șase războaie… toate aceste acorduri le-am făcut fără măcar să se menționeze cuvântul «încetare a focului».”
A doua zi, numărul a crescut la „șapte războaie”.
Administrația Trump spune că a trecut de mult timpul pentru un Premiu Nobel pentru Pace pe care îl merită „pacificatorul șef” și a enumerat „războaiele” pe care se presupune că le-a încheiat.
Unele au durat doar câteva zile – deși au fost rezultatul unor tensiuni de lungă durată – și nu este clar dacă unele dintre acordurile de pace vor rezista în timp. De asemenea, Trump a folosit de mai multe ori termenul „încetare a focului” când a vorbit despre ele pe platforma sa Truth Social.
BBC a analizat aceste conflicte și arată cât de mare este creditul pe care și-l poate aroga președintele SUA pentru încheierea lor.
Israel și Iran
Conflictul de 12 zile a început pe 13 iunie, când Israelul a lovit ținte din Iran.
Trump a confirmat că a fost informat de prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu înainte de atacuri. SUA au efectuat atacuri asupra siturilor nucleare iraniene – o mișcare considerată pe scară largă ca aducând conflictul spre o încheiere rapidă.
Pe 23 iunie, Trump a postat: “Oficial, Iranul va începe ÎNCETAREA FOCULUI și la ora 12 Israelul va începe ÎNCETAREA FOCULUI, iar la ora 24 lumea va saluta un SFÂRȘIT oficial al RĂZBOIULUI DE 12 ZILE.”
După încheierea ostilităților, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a insistat că țara sa a obținut o “victorie decisivă” și nu a menționat un armistițiu.
Israelul a sugerat ulterior că ar putea ataca din nou Iranul pentru a contracara noile amenințări.
“Nu există niciun acord privind o pace permanentă sau privind modul de monitorizare a programului nuclear al Iranului în viitor. Așadar, ceea ce avem este mai degrabă un armistițiu de facto decât un sfârșit al războiului (…) deoarece slăbirea Iranului de către Israel – cu ajutorul SUA – a fost semnificativă din punct de vedere strategic”, arată Michael O’Hanlon, cercetător senior la think tank-ul Brookings Institution.
Pakistan și India
Tensiunile dintre aceste două țări înzestrate cu arme nucleare există de ani de zile, dar în luna mai ostilitățile au izbucnit în urma unui atac în Kașmirul administrat de India.
După patru zile de atacuri, Trump a anunțat că India și Pakistanul au convenit asupra unui “ÎNCETĂRI COMPLETE ȘI IMEDIATE”. El a spus că acesta a fost rezultatul “unei lungi nopți de discuții mediate de Statele Unite”.
Pakistanul i-a mulțumit lui Trump și ulterior l-a propus la Premiul Nobel pentru Pace, invocând “intervenția sa diplomatică decisivă”. Asta după ce în martie Trump a primit o nominalizare din România:
India, însă, a minimalizat implicarea SUA: “Discuțiile privind încetarea acțiunilor militare au avut loc direct între India și Pakistan, în cadrul canalelor existente stabilite între ambele armate”, a declarat secretarul indian de externe, Vikram Misri.
Rwanda și Republica Democrată Congo
Ostilitățile de lungă durată dintre aceste două țări au reizbucnit la începutul anului, după ce grupul rebel M23 a ocupat teritorii bogate în minerale din estul RD Congo.
În iunie, cele două țări au semnat un acord de pace la Washington, care vizează încheierea a decenii de conflict. Trump a spus că acest lucru va contribui la creșterea comerțului dintre ele și SUA.
De la cel mai recent acord, ambele părți s-au acuzat reciproc de încălcarea armistițiului, iar rebelii M23 au amenințat că se vor retrage din discuțiile de pace.
În iulie, grupul rebel a ucis cel puțin 140 de persoane, inclusiv femei și copii, în estul RD Congo, potrivit Human Rights Watch.
“Încă există lupte între Congo și Rwanda – așa că armistițiul nu a fost niciodată cu adevărat valabil”, spune Margaret MacMillan, profesoară de istorie care a predat la Universitatea din Oxford.
Thailanda și Cambodgia
Pe 26 iulie, Trump a postat pe Truth Social: “Îl sun chiar acum pe prim-ministrul interimar al Thailandei pentru a solicita, de asemenea, un armistițiu și ÎNCHEIEREA RĂZBOIULUI, care face ravagii în prezent.”
Câteva zile mai târziu, cele două țări au convenit asupra unui “armistițiu imediat și necondiționat” după mai puțin de o săptămână de lupte la graniță.
Malaysia a purtat discuțiile de pace, dar președintele Trump a amenințat că va opri negocierile separate privind reducerea tarifelor americane (taxe pe importuri) dacă Thailanda și Cambodgia nu încetează luptele.
Ambele state depind în mare măsură de exporturile către SUA.
Pe 7 august, Thailanda și Cambodgia au ajuns la un acord care vizează reducerea tensiunilor de-a lungul frontierei lor comune.
Armenia și Azerbaidjan
Liderii ambelor țări au declarat că Trump ar trebui să primească Premiul Nobel pentru Pace pentru eforturile sale în asigurarea unui acord de pace, potrivit unui anunț făcut la Casa Albă pe 8 august.
“Cred că i se cuvine un credit important aici – ceremonia de semnare a acordului de la Biroul Oval ar fi putut împinge părțile spre pace”, admite O’Hanlon.
În martie, cele două guverne au declarat că sunt gata să pună capăt conflictului de aproape 40 de ani iscat de statutul teritoriului Nagorno-Karabah.
Egipt și Etiopia
Nu a existat niciun “război” pe care președintele să-l încheie în acest caz, dar au existat de mult timp tensiuni legate de un baraj pe râul Nil.
Marele baraj al Etiopiei pe Nil a fost finalizat în această vară, Egiptul susținând că volumul de apă pe care îl primește din fluviu ar putea fi afectat.
După 12 ani de dezacorduri, ministrul de Externe al Egiptului a declarat pe 29 iunie că discuțiile cu Etiopia s-au oprit.
Trump a spus: “Dacă aș fi în locul Egiptului, aș vrea apa din Nil.” El a promis că SUA vor rezolva problema foarte repede.
Egiptul a salutat cuvintele lui Trump, dar oficialii etiopieni au spus că acestea riscă să amplifice tensiunile.
Nu s-a ajuns la niciun acord formal între Egipt și Etiopia pentru a rezolva diferendurile dintre ele.
Serbia și Kosovo
Pe 27 iunie, Trump a susținut că a prevenit izbucnirea ostilităților între cele două vecine, spunând: “Serbia și Kosovo urmau să intre în conflict, urma să fie un război mare. Le-am spus: dacă intrați în conflict, nu există comerț cu Statele Unite. Ei au spus: ei bine, poate că nu vom intra în conflict.“
Cele două țări au de mult timp o dispută – moștenirea războaielor balcanice din anii 1990 – tensiunile crescând în ultimii ani.
“Serbia și Kosovo nu s-au luptat și nu au tras unul în celălalt, așa că nu este un război care să se termine”, a subliniat profesorul MacMillan.
Casa Albă arată, însă, către eforturile diplomatice ale lui Trump în primul său mandat pentru aplanarea tensiunilor în zonă. Cele două țări au semnat acorduri de normalizare economică în Biroul Oval cu președintele în 2020, dar nu se aflau în război nici la acea vreme.
T.D.
