Guvernul condus de Ilie Bolojan estet „fiert la foc mic” de către judecătorii Curții Constituționale, care au amânat, ieri, pentru a doua oară, dezbaterile și adoptarea unei decizii cu privire la constituționalitatea Legii privind reforma pensiilor magistraților. Adoptată prin angajarea răspunderii încă din 1 septembrie 2025, legea ar fi urmat să fie analizată de CCR pe 24 septembrie, însă judecătorii au amânat deznodământul pentru ieri, când, de asemenea, au stabilit un nou termen, pentru 21 octombrie. Un cunoscut jurist, fost judecător, susține că, în acest fel, Curtea răspunde presiunilor venite asupra ei de la nivel guvernamental, pe de o parte, și pe de altă parte așteaptă să se consume Consiliul ECOFIN, pentru a afla dacă, într-adevăr, această reformă are legătură sau nu cu blocarea fondurilor PNRR, așa cum a afirmat premierul Ilie Bolojan. Șansele ca acest proiect de lege să treacă de CCR sunt ca și inexistente, pentru că încalcă toată jurisprudența Curții în această materie și pentru că ea ar fi trebuit să intre în vigoare de la data de 1 octombrie.
Curtea Constituțională a amânat, ieri, pentru a doua oară, să pronunțe o soluție și să decidă asupra obiecției de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la legea privind reforma pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor. Următorul termen stabilit pentru acest pachet este 21 octombrie 2025. O amânare identică a avut loc și în data de 24 septembrie 2025, în condițiile în care Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului României cu privire la această lege la data de 1 septembrie 2025, procedura fiind acceptată deoarece s-a invocat o situație de urgență, generată de faptul că legea privind pensiile de serviciu ale magistraților ar fi trebuit să intre în vigoare la data de 1 octombrie 2025.
Premisele sunt ca această lege să pice la Curtea Constituțională, deoarece proiectul încalcă toată jurisprudența instanței de contencios constituțional în această materie.
Cunoscutul avocat Adrian Toni Neacșu, fost judecător și ex-membru al Consiliului Superior al Magistraturii, este de părere că, prin această amânare succesivă, CCR răspunde represiunilor politice exercitate de la nivel guvernamental asupra instituției. Avocatul îi acuză pe unii reprezentanți ai Coaliției că, în această chestiune a pensiilor magistraților, aceștia au ridicat miza și „au intoxicat opinia publică”, invocând că stabilitatea guvernamentală și chiar finanțarea prin PNRR depind de decizia CCR.
Miza acestor amânări succesive
„Este fals. Sesizarea ÎCCJ nu poate fi decât admisă, pe de o parte pentru că, pur și simplu, propunerile (legislative – n.red.) sunt vădit neconstituționale, iar pe de altă parte, pentru că modificările trebuiau să intre în vigoare la 1 octombrie, iar modificarea acestei date nu se mai poate face decât în Parlament, unde trebuie retrimisă”, precizează Adrian Toni Neacșu.
Citește pe Antena3.ro
Imagini din magazinele goale din Constanța. Pe rafturi a mai rămas doar ceapă verde după apelul autorităților de a face provizii
Fostul judecător susține că este absolut fără precedent ca CCR să se pronunțe pe o lege adoptată în procedură hiperurgentă a angajării răspunderii Guvernului la aproape două luni de la adoptarea acesteia, pentru că una dintre condițiile de fond ca această lege să fie constituțională este tocmai să fi intrat în vigoare imediat, cât mai repede.
Care este, de fapt, miza care se joacă, acum, la CCR. Consiliul ECOFIN urmează să demonteze, spun specialiștii, în perioada următoare, teza că finanțarea României din PNRR depinde de reforma pensiilor magistraților. Numai că suspendarea Jalonului nr. 215 din PNRR are, de fapt, legătură cu eșecul statului român în ceea ce privește supraimpozitarea pensiilor de serviciu mari și foarte mari aflate în plată, și nicidecum cu reformarea pensiilor viitoare ale magistraților.
Reforma pensiilor viitoare ale magistraților a fost încheiată în anul 2023 și a fost deja aprobată de către Comisia Europeană. Acest lucru a fost subliniat și de către Consiliul Legislativ, care a reclamat, în avizul negativ adoptat, că o nouă decizie asupra acestor pensii încalcă caracterul definitiv al măsurilor adoptate în îndeplinirea jaloanelor din PNRR, în condițiile în care chiar în jalonul PNRR se solicită Guvernului să respecte deciziile anterioare ale Curții Constituționale.
Bolojan ar viza, de fapt, pensiile speciale ale militarilor
„Atunci când a afirmat că dacă legea privind pensiile magistraților nu trece de CCR înseamnă că Guvernul nu mai are legitimitatea de a lua măsuri similare, Ilie Bolojan nu a mințit, ci a anunțat că ținta reală a Guvernului său nu sunt pensiile magistraților, protejate ca atare chiar de către Comisia Europeană, ci celelalte pensii considerate speciale, adică cele militare (ale militarilor, polițiștilor, ale SRI, SIE, SPP etc.), care constituie «grosul» acestora. Pentru că nu are curaj să se ia pieziș cu acestea, a inventat toată această diversiune cu pensiile «nesimțite» ale magistraților, făcând, în același timp, presiuni asupra CCR, astfel încât să valideze un standard pe care, apoi, să-l aplice categoriilor profesionale pe care, în realitate, le vizează”, susține Adrian Toni Neacșu.
În opinia avocatului, CCR nu se va pronunța în chestiunea legii pensiilor speciale ale magistraților decât după ce se va constata că de aceste pensii nu sunt legate efecte negative din partea Uniunii Europene, „lăsându-l, astfel, în ofsaid pe Ilie Bolojan, care va trebui să inventeze altceva”.
Continuă blocajul în instanțe
Există și un efect direct și imediat al acestor amânări ale CCR, și anume perpetuarea blocajului din justiție până la luarea unei decizii. Acest lucru rezultă clar din hotărârile Adunărilor Generale ale curților de apel de la finalul lunii septembrie.
Conform unei astfel de hotărâri, „având în vedere că acțiunile agresive și lipsite de fundament ale decidenților politici probează o nevoie fără precedent a acestora de aservire, prin disoluție, a puterii judecătorești, este necesar ca, în exercitarea prerogativelor constituționale de putere în stat, să atragem atenția asupra riscului iminent de distrugere a statului de drept”.
Astfel, în condițiile măsurilor de protest, s-a decis suspendarea activității de judecată, urmând a fi soluționate exclusiv doar două tipuri de cauze. În penal, este vorba despre cauzele în care se discută dispoziții asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei și măsurile preventive, iar în materie de contencios administrativ, cauze privind luarea măsurilor de declarare ca indezirabil, custodia publică și suspendarea executării actelor administrative.
Două legi din cele cinci asumate au trecut, ieri, testul de constituționalitate
Este, însă, de semnalat că instanța de contencios constituțional a soluționat, totuși, ieri, două dintre cele cinci dosare care vizează pachetul al doilea al măsurilor de austeritate pentru care, la 1 septembrie, Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului.
Prima soluționare constă în respingerea, cu unanimitate de voturi, ca neîntemeiată a acțiunii celor de la AUR, SOS România și POT în legătură cu Legea pentru modificarea și completarea OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.
De asemenea, Curtea Constituțională a respins și contestația grupurilor parlamentare ale AUR, SOS România și POT cu privire la neconstituționalitatea Legii pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății.
Ambele legi au fost declarate ca fiind constituționale, iar deciziile Curții sunt definitive și general obligatorii odată cu publicarea motivărilor în Monitorul Oficial al României.
