În urmă cu o săptămână, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, prezenta public direcțiile celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale pregătit de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar și echilibrarea deciziilor dure legate de taxarea cetățenilor de rând, luate la începutul verii. Una din cele mai importante teme ale celui de-al doilea pachet este reforma companiilor de stat, atât în ceea ce privește transparentizarea puternică a structurilor de audit al performanței, recrutarea personalului din consiliile de administrație și, per total, demantelarea generală a clientelismului politic și corupției la nivel înalt care nu doar că au păstrat foștii coloși industriali și economici ai țării în mediocritate, dar au și girat pierderi enorme de bani din bugetul public timp de decenii întregi.
„Prin acest pachet, urmărim să corectăm anomalii tolerate prea mult timp: firme inactive menţinute artificial în piaţă, datorii rostogolite ani la rând fără acoperire, lipsa unor criterii moderne de risc fiscal, folosirea abuzivă a unor instrumente fiscale create pentru a susţine business-ul şi nu pentru a deveni paravan pentru datorii acumulate la nesfârşit, transferuri de companii cu datorii pentru a fugi de responsabilitate sau tratamente fiscale privilegiate, în mod nejustificat, pentru anumite companii. (…) Toate aceste corecţii sunt necesare pentru a elimina avantajele necuvenite şi pentru a întări disciplina financiară. Nu dorim să complicăm viaţa antreprenorilor, ci dimpotrivă, să creăm un scut pentru business-ul corect în România. Să facem regulile mai clare, mai echitabile şi mai predictibile, astfel încât firmele corecte să se poată dezvolta într-un mediu concurenţial sănătos, iar investiţiile cu adevărat avantajoase pentru România să fie stimulate”, a completat Nazare, săptămâna trecută, într-o postare pe Facebook.
Problema este că din momentul în care măsurile din Pachetul II de măsuri au fost prezentate de premierul Ilie Bolojan la Palatul Victoria, în luna iulie, și până în prezent, când termenul limită de dezbatere publică, negocieri în coaliție și cu grupurile de interese a cam expirat, planul bine conturat al guvernanților nu se mai potrivește cu propunerile inițiale. Cel mai recent, măsura interzicerii cumulării pensiei cu salariul magistraților riscă să fie scos din pachetul de reforme, pe motiv că aceștia ar fi amenințat că își suspendă activitatea dacă modificarea legii nu e retrasă de Guvern. Oficial, până acum, prevederea privind interzicerea cumulului pensie-salariu la stat a fost scoasă din Pachetul II de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului, în urma discuţiilor din coaliţie, au precizat surse politice pentru News.ro, însă nu a fost nimic comunicat public din partea Executivului la momentul redactării acestui material.
Însă disensiunile din coaliție nu se opresc aici, după mai bine de o lună de negocieri. Pe 21 august, ministrul Economiei, Radu Miruță, a declarat că reforma companiilor de stat, pusă în transparență de Secretariatul General al Guvernului, condus de PSD, nu ar fi altceva decât „praf în ochi”. „Propunerile de modificare a Ordonanței 109/ 2011 sunt praf în ochi. Forma propusă nu rezolvă problemele. Dacă vorbim despre modificarea unei legi, nu înseamnă că ne atingem scopul. După ședința de Guvern, am trimis o propunere din partea ministerului către SGG pentru a amenda forma aflată în dezbatere publică astăzi”, a transmis Radu Miruță la momentul respectiv, într-o conferință de presă.
Apartamente de vanzare Pipera, Canton 71
Ce cere concret Ministerul Economiei și unde se încurcă partenerii de coaliție
Mai exact, Miruță a precizat că e nevoie de o evaluare la fiecare 6 luni a companiilor de stat, dar și de reducerea numărului membrilor din Consiliile de Administrație și pentru companiile pentru care s-au încheiat numirile. „Propunerea actuală spune că ce s-a încheiat rămâne tot așa, ce urmează modificăm. Propune modificarea astfel încât reducerea de la 5 la 3 sau de la 7 la 5 să se întâmple inclusiv pentru cei care credeau că sunt ‘puși adăpost’ și nu vor fi afectați”.
În plus, pentru companiile strategice, auditul de performanță ar trebui făcut, potrivit ministrului, de o comisie independentă, nu de minister sau controversata Agenție pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP, despre care Ziare.com a scris mai pe larg AICI). Comisia în cauză ar trebui numită de premier. Totodată, spune Miruță, încă nu este clar cum ar trebui să procedeze Executivul pentru a anula selecția candidaților pentru funcții înalte în companiile de stat atunci când instituțiile observă vicii. „Astăzi este extrem de greu să anulezi o selecție deja făcută”, a mai precizat ministrul.
În aceeași zi, premierul a întărit declarațiile făcute de ministrul de resort, explicând, într-o intervenție televizată la Antena 3 CNN, că se vor introduce indicatori de performanță pentru a se verifice eficiența celor care se află în conducerea companiilor de stat din România. „Dacă fac performanță e normal ca oamenii să aibă câștiguri bune, dar problema este că pe partea de administrare sunt lucruri care lasă de dorit, de aceea e important să avem indicatori de performanță în aceste companii (…) Cei care vor respecta indicatorii stabiliți de ministere vor rămâne în funcție, cei care nu respectă indicatorii – și în prezent vorbim de niște indicatori formali – vor trebui să plece”, a mai spus Bolojan.
Problema este că toate aceste declarații au loc pe fundalul unui război în coaliție și în contextul în care companiile vizate nu par să se lasă schimbate cu una, cu două. Recent, tocmai Alexandru Nazare a semnat două acorduri de finanţare pentru companiile Dacia şi Draxlmaier, aprobate în baza unei scheme de ajutor de stat, care presupune ca 133 milioane de lei vor ajunge la producătorul german de componente auto Draxlmaier, pentru extinderea producției de cablaje, iar 37 milioane de lei la Dacia, pentru modernizarea procesului de vopsire a mașinilor. „Pentru unii se găsesc mereu bani. Guvernul Bolojan a aprobat ieri ajutoare de stat de peste 160 de milioane de lei pentru două companii. Asta pentru cine credea că e criză bugetară și „trebuie” să crească taxele, că „nu se pot tăia cheltuieli”. Ce să vezi, că nu e chiar criză pentru toți. Pentru șmecheri continuă să vină banii de la stat bine mersi. Ca să avem un ordin de mărime, din creșterea TVA-ului la cărți estimarea era să ia statul ~20 milioane de lei în plus. Aceea a fost justificată precum toate creșterile de taxe, că „trebuie” și că „nu există altă soluție”. Doar schemele date ieri celor două companii sunt de opt ori mai mari”, a criticat dur senatorul USR Claudiu Năsui decizia Ministerului de Finanțe, pe 26 august.
În paralel, în spațiu public se desfășoară un teatru de culise între conducerea Salrom, afiliată PSD, și ministrul Economiei, Radu Miruță, după ce acesta a cerut a cerut convocarea unei ședințe a Adunării Generale a Acționarilor (AGA) pentru schimbarea conducerii, dar AGA a refuzat să o convoace. „S-a dat o decizie de convocare a Adunării Generale a Acţionarilor, care să constate pierderile de la Salrom şi consecinţa legală este că din moment ce constaţi pierderi se revocă mandatele membrilor Consiliului de Administraţie. Adunarea Generală a Acţionarilor a refuzat să convoace, ceea ce este o chestiune evident ilegală. S-a mers în instanţă pentru obligaţia de a convoca. Atât de tare se ţin cu dinţii, încât refuză să se întâlnească, cu toate că îi obligă legea. Mai câştigă câteva zile, că e ordonanţă preşedinţială”, a arătat Miruță.
Situația a fost urmată de o serie de declarații echivoce care ar fi fost atribuite ministrului în care acesta și-ar fi asumat personal merite legate de planurile Salrom privind viitoarea exploatare a grafitului de la Băile de Fier, la care compania de stat a și răspuns deosebit de prompt, cu un comunicat amplu, redat AICI, în care reprezentanții companiei de stat intră într-un solilocviu detaliat al reușitelor pe care le-au obținut în ultimii ani. În tot acest timp, din direcția PSD, Sorin Grindeanu a făcut declarații de presă cu privire la inadvertențe fiscale care au început deja să apară în sectorul energiei legate de companii care ar fi trimis facturi întârziate pentru a prinde TVA-ul mărit și a somat ministrul Bogdan Ivan să identifice și să sancționeze companiile care amână facturarea energiei pentru a beneficia de un TVA mai mare. „Mă aștept în această săptămână să avem o discuție în coaliție pe Energie. După ședință, Bogdan Invan să spună ce s-a decis pentru că mi se pare scandalos ca unele companii să nu dea facturile la Energie pentru că vor prindă TVA-ul mărit. I-am spus ministrului Energiei că companiile care au făcut așa ceva să plătească și să-i facă răspunzători pentru că nu românii sunt răspunzători. Cred că la un moment dat va trebuie să existe o discuție și în CSAT”, a declarat Sorin Grindeanu.
Cum tensiunile din coaliție au atins un punct nevralgic în această săptămână, au început să se vadă și schimbări în structurile marilor mamuți industriali. Fie din inerție, fie pe fondul presiunii din spațiul public. Complexul Energetic Oltenia, compania de stat controlată de Ministerul Energiei și principalul producător de electricitate pe bază de cărbune al României, a reluat în sfârșit, în această săptămână, pașii pentru înființarea așa-numitei „filiale de lignit”, o structură separată ce va prelua toate termocentralele pe lignit și exploatările miniere aferente, conform planului de restructurare și decarbonare aprobat de Comisia Europeană tocmai în 2022. Deși demararea divizării fusese aprobată în AGA din 2023, procesul a stagnat până acum, când compania a lansat o procedură de achiziție pentru consultanță financiară, fiscală și de guvernanță corporativă. Potrivit deciziei Bruxelles-ului, filiala trebuie să funcționeze cu o contabilitate distinctă și să permită eliminarea treptată a lignitului până cel târziu la sfârșitul anului 2026. Noua filială va gestiona carierele și termocentralele, alături de serviciile conexe Minprest și Medserv Min, și portofoliul de 10 societăți mixte pentru proiecte de gaze naturale și energie solară, dezvoltate cu OMV Petrom, Tinmar Energy și Alro Slatina. În paralel, guvernul negociază încă cu Comisia Europeană amânarea cu cinci ani a termenului de închidere a capacităților pe lignit, prevăzut în PNRR, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, declarând recent că România caută să-și păstreze o marjă de manevră în contextul presiunilor energetice regionale, potrivit Profit.ro.
Cu toate acestea, e greu de dibuit ce se întâmplă în spatele ușilor închise de la Palatul Victoria, însă tema pensiilor magistraților cumulate cu salariul este doar una din modalitățile în care schița inițială al guvernanților pare să capete, pe zi ce trece, din ce în ce mai multe adăugiri și modificări pe ultima sută de metri. Însă în ceea ce privește problemele legate de reformele care s-au impus în companiile de stat, niciun minister nu a avut la fel de mult de furcă cu problemele legate de corupția sistemică și politizarea structurilor de conducere, precum Mediul.
Romsilva, studiu de caz pentru ce urmează, dacă reforma companiilor de stat va fi aplicată la sânge
Procesul de selecție pentru noul director general interimar al Romsilva, declanșat la jumătatea lunii august, s-a transformat într-un spectacol tensionat, în care s-au făcut constant acuzații publice, replici dure și suspiciuni de trafic de influență. Ministerul Mediului a dorit să transmită un semnal de transparență și de schimbare în modul în care se aleg oamenii din fruntea instituției, însă dezbaterea publică convocată de Diana Buzoianu pe 25 august a arătat, de fapt, cât de adânci rămân faliile dintre conducerea Romsilva, sindicate și societatea civilă.
„Pentru prima dată, procesul de selecție a directorului general interimar al Romsilva se desfășoară într-un mod transparent, cu reguli clare și deschise publicului. Până acum, știm cu toții că numirile interimare nu au urmat o astfel de procedură. Salut și mulțumesc Consiliului de Administrație al Romsilva pentru că a introdus criterii de transparență și pentru inițiativa ca interviurile candidaților să fie înregistrate și publicate pe site-ul instituției. Este un pas important în direcția pe care ne dorim să o urmăm și pe viitor”, a declarat ministra Mediului, Diana Buzoianu, potrivit Mediafax. Aceasta a insistat, totodată, asupra criteriilor de integritate, adăugând că „viitorul director general interimar trebuie să fie o persoană care să nu aducă prejudicii de imagine instituției, ci dimpotrivă, să consolideze profesionalismul Romsilva. Este esențial ca acesta să fie un om care nu a fost implicat în scandaluri publice. Tocmai de aceea, pentru candidați au fost introduse și criterii de etică.”
Însă inițiativa ministrei Mediului s-a lovit imediat de rezistența sindicatelor și de un climat care a frizat, în cel mai bun caz, și a trecut vădit, de cele mai multe ori, direct către intimidare. Potrivit relatării lui Mihai Goțiu, fost senator și activist de mediu prezent la dezbatere, atmosfera a degenerat rapid: „Am asistat la momente incredibile, gen amenințarea cu un denunț penal pentru… abuz în serviciu pe motiv că s-a organizat o dezbatere publică la care au fost invitați și reprezentanți ai societății civile să-și spună punctul de vedere. Asta a venit de la liderul sindicatelor”, a scris acesta pe rețelele sociale. Goțiu a detaliat și faptul că, dintre candidații înscriși la concurs, „unul e trimis în judecată de DNA pentru că ar fi încasat șpagă. Altul a încercat să minimalizeze scandalul primelor și a bonusurilor de pensionare nesimțite, când era director general al Romsilva… Altul a fost șef peste investițiile Romsilva când s-a aprobat construirea de cabane de vânătoare ori a unui sediu central ultra-luxos, dar nu s-au găsit bani pentru instalarea de camere de luat vederi pe drumurile forestiere.”
Peste concursul pentru selecția membrilor Consiliului de Administrație al instituției, împânzit deja de foarte multă vreme de probleme grave de lipsă de transparență și integritate, liderii sindicali au înrăutățit pe parcursul ultimelor săptămâni lucrurile constant, iar la dezbaterea publică de pe 25 august, cei prezenți au relatat faptul că sindicaliștii au ridicat tonul și au făcut amenințări. Silviu Geană, președintele Federației Silva, a transmis că discuția nu trebuie să influențeze decizia Consiliului de Administrație și a avertizat asupra unor posibile consecințe juridice, mai exact, a declarat că „dorim să atragem atenţia şi cu privire la necesitatea evitării unor situaţii care pot fi încadrate în sfera abuzului în serviciu, reglementat de articol 297 Cod Penal.” Iar Dumitru Fornea, secretarul general al Confederației Sindicale Naționale Meridian, a susținut că personalul Romsilva este supus unei „campanii de stigmatizare” și că va sesiza organismele internaționale. „Oamenii aceştia, în ultima perioadă, nu mai pot să-şi facă un credit la bancă, pentru că lucrează la Romsilva ca şi cum ar lucra la o companie de hoţi.”
„Doamne, cât de jos, cât de jos este nivelul. Să ziceţi că o dezbatere publică, să aruncaţi cuvântul de abuz în serviciu pentru o dezbatere publică, cât de frică vă este de societatea civilă, cât de frică vă este de transparenţă… Jenant”, a declarat ulterior Diana Buzoianu.
În seara zilei de 26 august, s-a încheiat procedura de selecție pentru funcția de director general interimar al Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva. Jean Vișan a fost ales de Consiliul de Administrație pentru acest post, conform unui comunicat al Ministerului Mediului, postat pe pagina de Facebook a instituției. Însă, după cum observa Mihai Goțiu, „vom mai avea mult de lucru pentru a salva pădurile României de hoți, de profitori și de complicii lor din Romsilva și politică. Pe mine nu mă sperie amenințări aberante precum cele de ieri, cum nu m-au speriat nici cele cu moartea, primite în pădure, nici procesul pe care mi l-a deschis avocata Schweighofer”, a declarat acesta.
Practic, cazul Romsilva este un exemplu elocvent pentru principiul că reformele înseamnă ceva mai mult decât redactarea unor norme negru pe alb și presupun, de fapt, bătălie prelungită cu rețele de interese care nu cedează decât atunci când sunt împinse la marginea legalității și a opiniei publice. Între intențiile declarate ale Guvernului și realitatea consiliilor de administrație baricadate în vechi reflexe, distanța încă rămâne foarte mare, iar munca foarte grea va fi, pentru acei guvernanți care au realmente interesul eficientizării economiei românești în vedere, să nu lase aceste pachete de reformă să fie înghițite de inerția unui sistem care știe prea bine să se apere și să supraviețuiască prin aproape orice echipă de la Palatul Victoria.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent
