Zilele par din ce în ce mai scurte — și nu este doar o impresie. Potrivit oamenilor de știință, în vara anului 2025, Pământul a avut mai multe zile mai scurte decât standardul de 24 de ore. Pe 9 iulie, 22 iulie și 5 august, durata unei zile a fost cuprinsă între 1,3 și 1,51 milisecunde mai mică decât normalul.
Dacă viteza de rotație a Pământului ar crește, ar apărea un efect centrifugal pronunțat/FOTO:Arhiva
Deși diferențele sunt infime, cercetătorii avertizează că în spatele acestor variații s-ar putea afla fenomene geofizice importante, cum ar fi modificările în atmosfera planetei, topirea accelerată a ghețarilor, mișcările nucleului Pământului și slăbirea câmpului magnetic, scrie Daily Mail.
Într-un nou roman science-fiction intitulat Circular Motion, autorul Alex Foster imaginează un scenariu extrem: o accelerare a rotației Terrei până la punctul în care o zi durează doar două ore. Deși o astfel de ipoteză rămâne în domeniul ficțiunii, experții au analizat ce efecte reale ar putea avea o eventuală creștere semnificativă a vitezei de rotație a planetei.
Efecte fizice: deformarea planetei și migrarea oceanelor
Dacă viteza de rotație a Pământului ar crește, ar apărea un efect centrifugal pronunțat. Asemănător cu modul în care scaunele suspendate se îndepărtează de axa unui carusel, masa planetei ar începe să se redistribuie spre ecuator. Rezultatul ar fi o „bombare” ecuatorială, iar Pământul ar căpăta o formă mai apropiată de un diamant, cu emisfere nordice și sudice ușor înclinate.
Această redistribuire ar afecta în mod semnificativ oceanele. Apele polare ar fi împinse spre ecuator, ceea ce ar duce la scăderea nivelului Oceanului Arctic și, în același timp, la inundații severe în regiunile ecuatoriale. Chiar și terenurile neacoperite de ape ar deveni mult mai vulnerabile la tsunamiuri și inundații frecvente.
Impact asupra mării, climei și plăcilor tectonice
Profesorul Duncan Agnew, geofizician la Universitatea din California, San Diego, explică faptul că cele mai mari schimbări s-ar înregistra la nivelul mareelor. În prezent, rotația Pământului, împreună cu atracția gravitațională exercitată de Lună și Soare, generează două fluxuri și două refluxuri în fiecare zi. O modificare de doar 10% a duratei zilei ar putea altera semnificativ amplitudinea mareelor, cu zone în care acestea ar deveni mult mai intense, iar în altele, considerabil mai reduse.
Totodată, accelerarea rotației ar influența și dinamica plăcilor tectonice. Viteza crescută ar amplifica tensiunile geologice, crescând riscul de cutremure la scară globală.
Efecte asupra gravitației și climei
La ecuator, viteza actuală de rotație este de aproximativ 1.650 km/h, în timp ce la poli este aproape nulă. Dacă rotația s-ar accelera semnificativ, forța centrifugală ar putea contracara gravitația, determinând obiectele — și chiar oamenii — să fie împinse spre exterior. În condiții extreme, gravitația ar putea fi parțial anulată.
Mai mult, fenomenul Coriolis, care influențează direcția curenților de aer și dă naștere rotației ciclonilor tropicali, ar deveni mult mai intens. Dr. Sten Odenwald, astronom la NASA, avertizează că uraganele s-ar putea forma mai rapid, ar deveni mai puternice și mai distructive.
Ritmul circadian, sateliții și sistemele de timp
O altă consecință a scurtării zilelor ar fi perturbarea ritmului circadian al oamenilor — ceasul biologic intern al fiecăruia, adaptat la un ciclu de 24 de ore. O zi de, să spunem, 10 sau 8 ore, ar putea provoca tulburări de somn, reducerea productivității și efecte asupra sănătății mintale.
În plus, sistemele de timp ar trebui regândite. Ceasurile ar necesita ajustări constante sau, eventual, implementarea unui nou sistem de măsurare a timpului.
Accelerarea rotației Pământului ar perturba și poziționarea sateliților. Aceștia ar putea ieși de pe traiectoriile lor, afectând comunicațiile, transmisiile TV și accesul la internet.
Cât de realist este un astfel de scenariu?
Profesorul Agnew consideră că un scenariu precum cel descris în romanul lui Foster este „deosebit de improbabil” din punct de vedere științific. „Nu există nicio dovadă că așa ceva ar putea avea loc — și nu s-a observat nimic similar la alte planete sau stele”, afirmă el.
În realitate, rotația Pământului încetinește foarte lent, într-un proces natural. Acum un miliard de ani, o zi dura aproximativ 19 ore. Chiar și în perioada dinozaurilor, durata zilei era doar cu circa 30 de minute mai scurtă decât în prezent.
Dr. Judah Levine, cercetător la Institutul Național de Standarde și Tehnologie (NIST) din SUA, susține că o accelerare substanțială a rotației ar necesita pierderea momentului cinetic de către un alt corp ceresc — posibil Luna. O astfel de schimbare ar modifica poziția Lunii, apropiind-o de Pământ și amplificând considerabil efectele mareelor.
Ce determină variațiile actuale ale rotației?
Deși zilele nu sunt mereu identice ca durată, variațiile înregistrate până în prezent sunt de ordinul milisecundelor. Cele mai rapide zile documentate până acum au fost înregistrate în iulie și august 2025, dar recordul absolut rămâne 5 iulie 2024, când durata zilei a fost cu 1,66 milisecunde mai scurtă decât standardul.
Aceste modificări sunt monitorizate cu ajutorul ceasurilor atomice, care folosesc vibrațiile atomilor pentru a măsura timpul cu o precizie extremă.
Cercetătorii analizează în prezent o serie de factori care ar putea contribui la aceste schimbări, inclusiv variațiile climatice (precum fenomenul El Niño), topirea accelerată a ghețarilor și dinamica internă a Pământului — în special mișcările metalului topit din nucleul planetei.
Este posibil ca toate aceste procese combinate să afecteze echilibrul planetei și să influențeze, chiar și în mod imperceptibil, rotația sa.
