România se află pe o traiectorie periculoasă din punct de vedere fiscal, după ce premierul Ilie Bolojan a declarat că nu crede că anul acesta poate fi încheiat cu un deficit bugetar sub 8% din PIB. Afirmația confirmă temerile că țara va depăși ținta de ajustare stabilită cu Comisia Europeană, care prevedea reducerea deficitului de la 9,3% în 2024 la 7,7% în 2025 și 6% în 2026.
Datoria publică ar putea depăși 70% din PIB
O analiză realizată pe baza proiecțiilor economice arată că, în scenariul unui deficit constant de 8%, datoria publică ar putea urca la peste 70% din PIB în 2026, față de aproximativ 50% în prezent. Chiar și în scenariul în care România respectă traiectoria UE (7,7% în 2025 și 6% în 2026), datoria se apropie de 69% din PIB.
Depășirea pragului de 60% din PIB, menționat în Tratatul de la Maastricht, ar putea atrage presiuni suplimentare din partea UE și o posibilă retrogradare a ratingului de țară, ceea ce ar face finanțarea mult mai scumpă.
Costuri de finanțare în creștere
Deficitele ridicate sporesc riscul de dobânzi mai mari la obligațiunile românești, ceea ce înseamnă miliarde de euro suplimentare plătite anual doar pentru serviciul datoriei. În paralel, crește dependența României de finanțarea externă, ceea ce face economia vulnerabilă la șocuri globale, precum o recesiune în UE sau o creștere a dobânzilor la nivel internațional.
Inflație, presiune pe curs și efecte în lanț
Pentru a finanța deficitul, statul va continua să emită titluri de stat în lei și valută. Dacă piața internă nu poate absorbi întreaga emisiune, Banca Națională ar putea fi forțată să intervină, ceea ce riscă să alimenteze presiuni inflaționiste. În același timp, cursul leu/euro ar putea să se deprecieze, scumpind datoria externă și importurile.
În plus, statul concurează cu mediul privat pentru resursele de creditare, fenomen cunoscut sub numele de „crowding out”, care poate crește costurile împrumuturilor pentru firme și populație.
Austeritatea, inevitabilă după 2025
Pentru a reveni la un deficit sub 3% din PIB pe termen mediu, Guvernul va fi nevoit să adopte măsuri dure de ajustare fiscală în următorii ani:
- majorări de taxe (TVA, accize, impozite pe proprietate),
- înghețarea sau reducerea cheltuielilor bugetare,
- reforme structurale în pensii și salarizarea din sectorul public.
Astfel de măsuri pot genera nemulțumire socială și instabilitate politică, mai ales într-un context electoral.
Risc de pierdere a fondurilor europene
Neatingerea țintelor fiscale asumate cu Bruxelles-ul poate duce la înghețarea unor tranșe din PNRR și alte fonduri UE, ceea ce ar afecta investițiile publice și ritmul de creștere economică.
