Ce este scrutinul parlamentar
Procesul electoral este procesul democratic prin care cetățenii cu drept de vot din Republica Moldova îi aleg pe cei 101 de deputați care formează Parlamentul unicameral din această țară și este organizat în baza Codului Electoral nr. 325/2022. Scrutinul se desfășoară prin vot universal, egal, direct, secret și liber. Parlamentarii își exercită funcția doar în interesul cetățenilor, fiind obligați să renunțe la orice altă activitate remunerată, cu excepția celei didactice ori științifice.
Din momentul în care sunt învestiți în funcție, deputații din Parlamentul moldovean au responsabilități de bază precum inițierea și adoptarea legilor, controlarea activității guvernului, aprobarea bugetului de stat, stabilirea direcțiilor de politică internă și externă și alte atribuții importante.
Aleșii poporului au un mandat cu o durată de patru ani, însă, în situații excepționale, cum ar fi conflicte armate sau diverse calamități, mandatul poate fi prelungit printr-o lege organică. Campania electorală pentru alegerile parlamentare ordinare din 28 septembrie a început la 29 august și s-a ]ncheiat vineri, 26 septembrie. Alegerile din acest an marchează al unsprezecelea exercițiu de acest fel de la proclamarea independenței Republicii Moldova, în 1991, se precizează pe Alegeri.md.
Recomandări
Povestea cafenelei Capșa, templul „cancanului și al farnientei” unde femeile nu îndrăzneau să intre. Curcanul „țintirom”, anulat de ciocolatele Frantz-Iosef Suveranul
Alegerile parlamentare: cadru legal
Sistemul electoral din Republica Moldova a rămas neschimbat. Practic, la fel cum s-a întâmplat la alegerile organizate în 2021, și scrutinul parlamentar din acest an se desfășoară în baza unui sistem proporțional, într-o circumscripție națională unică, unde votul se exprimă pe liste de partid. Accesul în Parlament este condiționat de atingerea pragului electoral stabilit de legislație, și anume: 5% pentru partidele politice, 7% pentru blocurile electorale și 2% pentru candidații independenți. Numai concurenții electorali care reușesc să depășească aceste limite pot participa la repartizarea celor 101 mandate din Parlamentul Republicii Moldova.
Comisia Electorală Centrală (CEC) a înregistrat 23 de concurenți electorali: 15 partide politice, patru blocuri electorale și patru candidați independenți. Atribuirea mandatelor se face prin metoda dHondt, un procedeu care presupune împărțirea numărului total de voturi obținute de fiecare concurent la o serie de numere naturale, locurile fiind distribuite în funcție de cele mai mari rezultate. Această metodă, cunoscută și ca metoda celui mai mare divizor, a fost formulată pentru prima dată în 1792 de părintele fondator american Thomas Jefferson, devenit ulterior al treilea președinte al Statelor Unite. Pentru ca alegerile din 28 septembrie să fie validate este obligatorie ca la urne să se prezinte cel puțin o treime dintre alegătorii înscriși pe liste. Sistemul actual nu prevede desfășurarea unui al doilea tur de scrutin.
O noutate este faptul că cetățenii moldoveni din diaspora vor putea vota pentru prima dată și prin corespondență, în zece state selectate. Această opțiune a fost disponibilă doar pentru cei care s-au înregistrat prealabil până la data de 14 august 2025.
Cu ce documente se poate vota
Votarea la alegerile parlamentare din 28 septembrie se va putea face conform procedurii stabilite de către Comisia Electorală Centrală, în baza anumitor acte de identitate. Astfel, dreptul de vot îl au exclusiv cetățenii Republicii Moldova care vor prezenta un document care a fost eliberat de autoritățile naționale. Sunt admise cartea de identitate sau buletinul de identitate moldovenesc, cartea ori buletinul de identitate provizoriu, precum și pașaportul moldovenesc. Acesta din urmă este acceptat inclusiv cu termenul de valabilitate expirat, dacă nu există alte situații în care, potrivit prevederilor legale, acesta să fii devenit nevalabil. Un aspect esențial este faptul că pașaportul românesc nu poate fi folosit pentru exercitarea votului, chiar dacă titularul are și cetățenie moldovenească.
Ce nu ai dreptul să faci în secția de votare
Pentru ca scrutinul de duminică să decurgă fără incidente, legislația electorală din Republica Moldova prevede o serie de reguli clare privind comportamentul pe care alegătorii trebuie să-l aibă în secțiile de votare. În mod special, există o serie de acțiuni care sunt strict interzise, iar nerespectarea acestora poate atrage sancțiuni administrative sau chiar penale. Pentru a fi corect informați cu privire la drepturile și obligațiile pe care le vor avea, iată ce le este interzis alegătorilor în ziua de 28 septembrie în secțiile de votare:
Recomandări
Alcool, droguri și un salt cu parașuta de la 4.000 de metri. Cum a murit un instructor de parașutism la doar 43 de ani
Să voteze în locul altor persoane. Legea prevede că fiecare cetățean moldovean își va exercita votul personal. Buletinul de vot este eliberat doar pe baza actului de identitate și în conformitate cu listele electorale.
Să folosească alte acte decât cele prevăzute de lege. Votarea este permisă doar cu buletinul de identitate valabil (însoțit de fișa de însoțire) sau cu buletinul de identitate provizoriu. În secțiile de votare din afara țării, alegătorii pot vota prezentând pașaportul de cetățean al Republicii Moldova sau, în anumite cazuri, livretul de marinar. În cazul militarilor în termen se va admite legitimația de serviciu, iar pentru cei aflați în serviciul civil va fi necesar livretul eliberat de Centrul Serviciului Civil. Toate documentele trebuie să fie valabile.
Să voteze pentru mai mulți concurenți. Pe buletin se va aplica ștampila „Votat” doar în cercul corespunzător unui singur concurent electoral. Dacă pe bulentinul de vot apar ștampile în mai multe patrulatere, buletinul va fi anulat. În caz de greșeală, alegătorul are dreptul să solicite o singură dată un nou buletin.
Să scoată buletinul de vot din secție. După exprimarea votului, buletinul de vot va fi introdus în urna special amenajată. Scoaterea buletinului din secția de votare este interzisă și se sancționează cu amendă, potrivit Agora.md.
Să stea inutil în secția de votare. Alegătorul va sta în interiorul secției de votare doar atât timp cât are nevoie pentru a vota. Cei care au dreptul să asiste la întregul proces electoral sunt membrii organelor electorale, observatorii acreditați, reprezentanții concurenților electorali și jurnaliștii.
Să voteze în altă secție decât cea la care sunt arondați. Alegătorul figurează pe lista electorală a secției la care este arondat pe baza adresei de domiciliu sau reședinței. Dacă nu se regăsește pe listă, dar poate demonstra cu un act valabil că locuiește pe raza respectivei secții de votare, alegătorul va fi înscris pe o listă suplimentară. Pe aceeași listă vor fi trecuți și cei care votează pe baza unui certificat pentru drept de vot, deținuții cu mandat de arest, persoanele condamnate, dar și cetățenii fără domiciliu sau reședință. În circumscripțiile uninominale, certificatele sunt valabile doar pe teritoriul pentru care au fost eliberate.
Să voteze de mai multe ori. În secțiile din diaspora alegătorii trebuie să completeze o declarație pe proprie răspundere prin care se angajează să nu voteze multiplu, fiind avertizați asupra răspunderii penale pentru încălcarea legii. Conform prevederilor art. 182 din Codul penal al Republicii Moldova se menționează: „Votarea unei persoane: fără a avea acest drept, fie de două sau mai multe ori, fie prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul, fie prin utilizarea unui act de identitate fals sau a unui buletin de vot fals se pedepsește cu amendă în mărime de la 550 la 750 de unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 100 la 200 de ore sau cu închisoare de până la 2 ani”.
Să intre în secția de vot cu arme. Accesul cu arme albe sau cu arme de foc este strict interzis. Reprezentanții forțelor de ordine pot intra în secția de votare pentru a restabili ordinea doar la solicitarea președintelui biroului electoral.
Să nu respecte ordinea publică. Dacă alegătorul nu respectă dispozițiile președintelui biroului electoral în secție, dar și în perimetrul exterior, ori dacă distruge sau deteriorează listele electorale sau afișele de campanie va fi amendat.
Să facă agitație electorală. Agitația electorală era interzisă atât în ziua alegerilor, cât și în ziua precedentă, însă această restricție cunoscută sub denumirea de „zi a tăcerii” a fost eliminată în noiembrie 2018. În prezent, promovarea electorală este strict interzisă în interiorul secției de vot și la intrarea acesteia.
Să fotografieze sau să filmeze procesul electoral. Deși observatorii acreditați și jurnaliștii au dreptul să documenteze procesul electoral, alegătorii nu au voie să fotografieze sau să filmeze în interiorul secției fără autorizație. Această interdicție previne situațiile în care înregistrările pot fi folosite pentru presiuni politice sau manipulări.
Să consume băuturi alcoolice. Legea interzice accesul în secția de votare persoanelor aflate în stare de ebrietate vizibilă. Alegătorii nu au voie să consume alcool în apropierea secțiilor și nici să se prezinte la vot sub influența băuturilor alcoolice.
Nu doar alegătorii, ci și reprezentanții partidelor, candidații și observatorii trebuie să respecte anumite reguli. Rolul acestora este exclusiv de monitorizare și de raportare, nu de influențare a votului. Iată ce nu au voie aceștia să facă pe durata procesului electoral:
- să intervină în procesul de votare;
- să ofere îndrumări alegătorilor;
- să facă propagandă în secție.
Foto: Shutterstock.com
Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE
Urmărește cel mai nou VIDEO
