Impozitele locale ar putea crește semnificativ în 2026
Vicepremierul Tanczos Barna a anunțat o posibilă creștere a impozitelor locale pentru anul viitor. Potrivit declarațiilor sale, majorarea ar putea fi între 60% și 70%, deși cifra finală nu a fost încă stabilită.
Această măsură are ca scop consolidarea bugetelor locale și creșterea independenței financiare a primăriilor.
„La finalul discuţiilor, vom avea varianta finală, este o discuţie pe care o poartă România de ani de zile cu Comisia Europeană, analizele Comisiei şi chiar analizele ministerului Finanţelor arată că foarte multe comune nu majorează periodic impozitele, aşa cum ar trebui”, a explicat Tanczos Barna.
Impactul asupra primăriilor
Creșterea impozitelor ar putea reduce dependența primăriilor de fondurile centrale. Vicepremierul spune că unitățile administrativ – teritoriale au o contribuție prea mică sau nesemnificativă când vine vorba de bugetele pentru dezvoltare.
„Se vede foarte clar că de la Bucureşti, de la centru, din ministere, vin foarte multe proiecte mari pentru dezvoltarea oraşelor, dar de foarte multe ori, contribuţia proprie a unităţilor administrativ-teritoriale este, poate, nesemnificativă sau nu este suficient de mare”, a sublinizat Tanczos Barna.
Recomandări
Apelul rasist al deputatului AUR Dan Tanasă, copiat după o decizie luată în Rusia: ce se întâmplă după ce migranților le-a fost interzis să lucreze în curierat
Ce impozite vor fi afectate
Propunerea vizează în principal impozitele pe autoturisme și clădiri. Aceasta ar urma să fie implementată pentru a echilibra situația financiară a unităților administrativ-teritoriale și pentru a le permite să contribuie mai substanțial la proiectele de dezvoltare.
Deși creșterea impozitelor locale pare semnificativă, autoritățile o consideră necesară pentru dezvoltarea durabilă a comunităților locale. Rămâne de văzut care va fi impactul real asupra cetățenilor și administrațiilor locale.
Lista impozitelor locale pe care le plătesc românii în 2025
Românii plătesc la bugetul local o serie de taxe și impozite principale, printre care:
- Impozitul pe clădiri: aplicat atât clădirilor rezidențiale (locuințe), cât și celor nerezidențiale, calculat în funcție de valoarea impozabilă ajustată cu coeficienți de zonare și vechime.
- Impozitul pe teren: stabilit în funcție de suprafața și categoria terenului (intravilan, extravilan, agricol, destinat construcțiilor etc.).
- Taxa pe mijloacele de transport: datorată pentru autoturisme, motociclete, camioane, cu cote diferențiate în funcție de capacitatea cilindrică și alte criterii.
- Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor: plătite pentru diverse acte emise de autoritățile locale.
- Taxa pentru afișaj și reclamă publicitară: aplicată pentru panouri publicitare, afișaje, cu tarife pe metru pătrat.
- Impozitul pe spectacole: aplicat în procent de 2% sau 5% pe încasările din bilete pentru diverse manifestări culturale și sportive.
- Taxa hotelieră: datorată de unitățile de cazare pentru fiecare noapte de cazare a turiștilor.
- Alte taxe speciale impuse local, cum ar fi taxe pentru folosirea domeniului public, taxe pentru salubritate, etc.
Recomandări
Metoda prin care Guvernul Bolojan enervează partenerii sociali: mai întâi se iau deciziile, apoi sunt „dezbătute”
Aceste taxe și impozite sunt stabilite prin hotărâri ale consiliilor locale și au limite și cote procentuale prevăzute de legislația fiscală, urmând principiul descentralizării fiscal-bugetare.
Cum se stabilește în prezent impozitul pe clădiri în România
Impozitul pe clădiri în 2025 în România se calculează în funcție de valoarea impozabilă ajustată, cota de impozitare prevăzută de lege și se plătește anual către bugetul local. Procedura se realizează astfel în câțiva pași simpli.
Impozitul se aplică anual și reprezintă o taxă locală datorată de proprietarii de clădiri, fie că sunt persoane fizice sau juridice. Calculul pentru clădiri rezidențiale la persoanele fizice se face prin aplicarea unei cote de impozitare între 0,1% și 0,2% asupra valorii impozabile a clădirii, valoarea ajustându-se în funcție de zona și rangul localității în care se află imobilul.
Valoarea impozabilă poate fi redusă în funcție de vechimea clădirii, cu reduceri de 10%, 30% sau 50% pentru clădiri mai vechi de 30, 50 sau 100 ani. Impozitul se declară și se plătește la bugetul local în două rate, de regulă până la 31 martie și 30 septembrie ale anului fiscal.
Există și un impozit pe construcții speciale (reintrodus din 2025), cu cote de impozitare de 0,5% sau 0,25% aplicate asupra valorii nete a construcțiilor, administrat de ANAF (nu de direcțiile locale).
Recomandări
„Șpaga de supraviețuire” cerută unui tânăr cu handicap. Inspectorii ANAF au descoperit că a vândut produse importate din China fără să achite taxe
Reguli pentru impozitul pe autoturisme
În România, în 2025, impozitul pe autoturisme se stabilește în funcție de capacitatea cilindrică a motorului autovehiculului, exprimată în centimetri cubi (cmc).
Calculul se face astfel:
- Se determină grupa de 200 cmc pentru motor (ex: un motor de 1.400 cmc se încadrează în grupa 1.201-1.400 cmc).
- Pentru fiecare grupă de 200 cmc sau fracțiune se aplică o sumă fixă stabilită de consiliile locale, care pot ajusta această sumă cu până la ±50%.
- Alte criterii cum sunt vechimea mașinii pot influența cota.
Impozitul se plătește către primăria locală unde autoturismul este înmatriculat, de regulă în două tranșe (până la 31 martie și 30 septembrie). Penalitățile pentru întârziere sunt de 1% pe lună. Trebuie menționat faptul că fiecare localitate poate avea valori diferite ale sumei pentru fiecare grupă de capacitate cilindrică, totodată există și scutiri pentru anumite categorii de vehicule.
Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE
Urmărește cel mai nou VIDEO
