Marea paradă militară de miercuri, desfășurată în centrul Beijingului, a fost o demonstrație de armament intenționat intimidantă, menită să transmită mesajul că viziunea lui Xi Jinping asupra unei noi ordini mondiale, cu China în centru, va fi sprijinită de arme de ultimă generație, unele părând chiar să-și depășească rivalii.
Deși atenția după paradă s-a concentrat mai ales asupra noilor arme nucleare cu rază lungă de acțiune – precum racheta balistică intercontinentală DF-61 – pe termen lung ar putea conta mai mult arme precum noile lasere de apărare aeriană montate pe camioane și nave.
Dacă acestea sunt deja desfășurate în număr mare de către Armata de Eliberare a Poporului (PLA), așa cum China a sugerat în conferințele de presă dinaintea paradei, ele ar putea crea probleme serioase oricărui adversar care ar încerca să contracareze mișcările militare chineze din regiune.
Totuși, există și rezerve, iar Armata Chinei nu poate fi încă numită cea mai puternică armată din lume, punctează o analiză CNN.
Punctele-cheie ale paradei
Armata de Eliberare a Poporului a defilat pe Bulevardul Păcii Eterne cu o cantitate impresionantă de armament, atât de mare încât abia putea fi urmărit un sistem înainte de a apărea următorul.
Printre cele mai remarcabile s-au numărat racheta balistică intercontinentală DF-61, transportată pe un camion cu opt axe – prima rachetă nouă de acest gen a Armatei după DF-41, prezentată în 2019.
Au fost prezentate și rachete cu vehicule planor hipersonice (HGV), capabile să transporte focoase la viteze de peste cinci ori viteza sunetului, pe traiectorii neregulate care pun probleme sistemelor de apărare.
La fel de impresionant a fost arsenalul de drone – de la submarine fără pilot de dimensiuni mari până la aeronave concepute să însoțească avioanele de vânătoare stealth ale Armata de Eliberare a Poporului. De asemenea, au fost expuse drone terestre, unele echipate cu mitraliere, altele dedicate deminării sau logisticii.
Și apoi au apărut laserele: o versiune masivă pentru apărarea navală și o alta mai mică, montată pe camion, pentru protejarea trupelor la sol. Acestea fac parte din clasa „armelor cu energie direcționată”, care includ și sisteme cu microunde de mare putere. În loc să folosească proiectile, aceste arme utilizează energia electromagnetică pentru a distruge ținte prin încălzire, prin perturbarea sistemelor electrice interne sau prin orbirea senzorilor.
Un avantaj cheie este costul redus: un foc de laser costă doar o fracțiune dintr-un glonț sau o rachetă, iar logistica e mai simplă, întrucât nu sunt necesare proiectile grele, ci doar surse de energie.
Foto: Hepta.ro
Forța industrială din spatele armamentului
Volumul imens de armament arată că China are capacitatea industrială de a-și susține cuvintele și, poate, în timp, de a impune viziunea lui Xi. Este un tip de putere industrială similară celei mobilizate de SUA în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, pe care parada a spus că îl comemorează.
Dar, în timp ce industria americană a învins puterile Axei acum 80 de ani, astăzi SUA nu mai pot produce armament în volumele în care o face China.
„Ceea ce arată chinezii este abilitatea de a dezvolta capabilități militare avansate pe cont propriu, de a le desfășura operațional și de a face acest lucru mai rapid decât în Occident. Și, de asemenea, la un volum mai mare ca număr de arme desfășurate”, a spus Malcolm Davis, analist la Institutul Australian de Politică Strategică (ASPI).
Cifrele favorizează Beijingul
O analiză a Center for Strategic and International Studies (CSIS) arată că în ultimii 30 de ani cheltuielile de apărare ale Chinei au crescut de 13 ori.
Deși Beijingul cheltuiește doar o treime din cât alocă SUA, a redus diferența la jumătate în ultimii 12 ani. Iar la nivel regional, decalajele sunt și mai mari: China cheltuie de cinci ori mai mult decât Japonia și de aproape șapte ori mai mult decât Coreea de Sud, aliați-cheie ai SUA.
Diferența cea mai mare se vede pe mare: până în 2030, China ar urma să aibă cu 48% mai multe nave de luptă decât SUA. Un studiu al US Naval War College arată că, istoric, flota mai mare câștigă aproape întotdeauna.
Unii susțin că SUA își pot păstra avantajul prin tehnologie, precum dronele alimentate cu inteligență artificială. Însă parada a arătat că aceasta ar putea fi o iluzie: PLA a prezentat un număr mare de drone avansate pentru luptă pe uscat, în aer și pe mare.
„Sistemele fără pilot pe care le arată chinezii sunt foarte avansate. În unele privințe par mai dezvoltate decât ceea ce vedem în Occident și sunt deja în serviciu operațional”, a spus Davis.
Iar acestea sunt doar pentru roluri ofensive. Apărarea anti-drone, prin lasere, de exemplu, pare și ea să încline balanța în favoarea Beijingului.
„Vedem ceea ce chinezii numesc război inteligent: capabilități autonome, rețele, sisteme moderne de luptă ale secolului XXI”, a spus Ankit Panda, de la Carnegie Endowment for International Peace.
Lipsa experienței de luptă
Totuși, pentru a transforma acest arsenal într-o forță de luptă eficientă e nevoie de ceva ce nu s-a văzut pe bulevardele Beijingului.
„China nu a mai luptat într-un conflict de mare intensitate, probabil de la războiul din Coreea, sigur de la cel sino-vietnamez din 1979. Ce ne spune asta despre capacitatea ei reală de a învinge? Din experiența Rusiei în Ucraina știm că nu poți doar să numeri armele”, a spus Panda.
Prin comparație, armata americană are o capacitate demonstrată de a lovi ținte. Atacul SUA asupra unor obiective nucleare iraniene în iunie, când șapte bombardiere stealth B-2 au lansat 14 dintre cele mai puternice arme convenționale fără a fi lovite de foc inamic, este greu de imaginat în prezent pentru Armata Republicii Chineze.
Aviația chineză nu a prezentat încă un bombardier stealth comparabil cu B-2, deși se spune că unul este în lucru. Însă următoarea generație americană, B-21, e deja în faza de prototip.
Generalul australian în retragere Mick Ryan a spus că SUA rămân cea mai puternică armată din lume, „dar probabil cu o marjă mai mică decât a fost timp de multe decenii”, deoarece China reduce decalajul.
„Armata chineză este foarte sofisticată tehnologic…, dar cel mai important, își construiește aproape totul pe plan intern”, a declarat Ryan pentru CNN, subliniind că asta înseamnă că Beijingul nu poate fi „șantajat” de furnizori externi de armament.
Dar el a adăugat că niciuna dintre armele prezentate nu a fost testată în luptă: „Impresionante la suprafață, paradele nu sunt un indicator bun al eficienței militare”.
G.P.
