Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) s-a adresat Preşedintelui Curţii Constituţionale şi Prim-ministrului Guvernului României solicitând să se comunice cine a iniţiat acest demers; care este procedura în cadrul căreia a fost realizată o astfel de consultare şi temeiul legal al acesteia; forma proiectului care a constituit obiectul consultării şi persoanele care au participat la aceasta.
„Gravitatea excepţională a situaţiei prezentate legitimează Consiliul, în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, să solicite informaţiile necesare referitoare la acest incident inacceptabil şi fără precedent, care creează premisele încălcării echilibrului constituţional între puterile executivă şi legislativă, pe de o parte, şi puterea judecătorească, pe de altă parte. Consiliul Superior al Magistraturii consideră că este necesar a fi asumate consecinţele inerente unui astfel de demers deosebit de grav, care afectează independenţa Curţii Constituţionale, element fundamental al statului de drept, şi transformă jurisdicţia constituţională într-un consultant la dispoziţia Guvernului, contrar ordinii constituţionale, plasând totodată puterea judecătorească pe o poziţie de inegalitate şi inferioritate inadmisibilă într-o societate democratică. De altfel, dispoziţiile imperative ale art. 64 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, prevăd în mod clar că judecătorii acesteia au obligaţia să-şi îndeplinească funcţia încredinţată cu imparţialitate, să nu dea consultaţii în probleme de competenţa Curţii Constituţionale şi să se abţină de la orice activitate sau manifestări contrare independenţei funcţiei lor”, arată CSM în comunicatul de presă transmis marţi.
Kelemen Hunor, preşedinter UDMR, a vorbit, luni seara, la Digi24, despre un demers fără precedent de consultare prealabilă a Curţii Constituţionale, de către factorul politic, cu privire la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, ceea ce a determinat Consiliul să adopte o poziţie instituţională.
Kelemen Hunor a spus că a existat o discuţie „să fie de 15 ani, dar guvernul, cu primul proiect care a fost trimis şi la Curte informal pentru o analiză, a pus 10, şi la consultările cu magistraţii a fost tot 10 ani, n-a mai propus 15. Iar în Parlament nimeni n-a avut amendament de 15 ani, pensie la 70%, nu 75%, nu 80%”.
