Investitorii se tem că guvernele nu vor – sau nu pot – să controleze datoria publică, iar în consecință își mută banii în active considerate mai sigure.
Aurul, bitcoinul și piețele bursiere ating noi maxime, în contextul în care temerile legate de nivelul datoriei publice, independența băncilor centrale și slăbiciunea monedelor majore – precum dolarul american – devin tot mai pregnante. Acest tip de plasament a primit chiar și un nume: „comerțul sau schema devalorizării”. Dar ce înseamnă cu adevărat acest concept?
Ce este „comerțul cu devalorizarea”?
În termeni simpli, „devalorizarea” se referă la scăderea valorii sau calității unui bun. Unul dintre cele mai faimoase exemple istorice vine din perioada domniei lui Henric al VIII-lea al Angliei, care a redus conținutul de aur și argint din monede, înlocuindu-l cu metale mai ieftine, precum cuprul, pentru a-și finanța cheltuielile și războaiele. Acest episod a fost cunoscut drept „Marea Devalorizare” și i-a adus regelui porecla „Old Coppernose”.
Comerțul modern cu monede depreciate implică îndepărtarea investitorilor de monedele fiduciare, precum dolarul, în favoarea activelor „mai solide” care oferă siguranță împotriva riscului inflației galopante.
garsoniere de vanzare bucuresti
Moneda fiduciară (sau moneda fiat) este o monedă emisă de un guvern sau o instituție centralizatoare, a cărei valoare depinde de încrederea (fidelitatea) pe care oamenii o au în aceasta, nu de o valoare intrinsecă, precum aurul sau argintul. Dolarul american, euro și leul românesc sunt exemple de monede fiduciare, care sunt acceptate ca mijloc de plată datorită garanției oferite de stat.
Termenul “fiduciar” provine din latină și se referă la încredere sau fidelitate. Prin urmare, moneda fiduciară este o monedă în care valoarea ei ca mijloc de plată și schimb este susținută de încrederea populară în garanția oferită de autoritatea emitentă.
Moneda fiduciară nu este susținută de o marfă fizică (aur, argint), ci de promisiunea și garanția oferită de guvernul care o emite.
Valoarea sa nominală, declarată de stat, este superioară valorii sale intrinseci (materiale). Datorită acestor garanții, ea este acceptată de toți ca mijloc de plată, deși hârtia sau metalul din care este făcută nu au o valoare importantă.
De ce devine tot mai populară această strategie?
Temerile privind stabilitatea monedelor fiduciare – emise de guverne fără a fi susținute de un activ fizic, precum aurul – nu sunt noi. Însă îngrijorările s-au intensificat în ultimii ani, pe fondul politicilor comerciale și fiscale ale administrației Trump, care au contribuit la creșterea datoriei publice americane, ce a atins deja 37.000 de miliarde de dolari.
În plus, investitorii au observat o tendință îngrijorătoare: reducerea dobânzilor de către băncile centrale, în ciuda faptului că inflația se menține peste țintele oficiale. Președintele Trump a cerut insistent scăderi majore ale costurilor de împrumut.
Situații precum blocajul guvernamental din SUA, dificultățile Franței de a adopta un buget și sprijinul noului premier japonez pentru cheltuieli publice masive, contribuie toate la incertitudinea privind sustenabilitatea datoriilor în marile economii.
Cum reacționează investitorii?
Mulți aleg să-și plaseze rezervele în active ce nu pot fi tipărite: metale prețioase sau criptomonede precum bitcoin. Este, după cum au descris analiștii de la JP Morgan, „același tipar familiar de degradare a dolarului în fața activelor alternative, pe fondul disfuncționalităților politice de la Washington”.
În ultimele luni, fluxurile către fondurile tranzacționate la bursă (ETF-uri) bazate pe aur au atins niveluri record, potrivit datelor Consiliului Mondial al Aurului.
Ce efecte produce această mișcare?
Prețurile unor active au crescut vertiginos. Aurul a atins miercuri un nou record istoric de 4.000 dolari uncia, marcând o creștere de 50% în 2025. Bitcoin a avut și el un an spectaculos, urcând cu peste 20% de la începutul anului și atingând pragul de 125.000 dolari.
Dolarul american, însă, s-a depreciat cu circa 9% față de un coș de valute internaționale, presiunea asupra rolului său de monedă de rezervă globală crescând constant.
Ken Griffin, fondatorul și directorul executiv al fondului de hedging Citadel, a declarat că investitorii caută modalități de a „de-dolariza” și de a-și reduce expunerea la riscul suveran al SUA.
„Inflația este semnificativ peste țintă și se estimează că va rămâne așa și anul viitor. Este unul dintre motivele pentru care dolarul s-a depreciat cu aproximativ 10% în prima jumătate a anului – cea mai mare scădere semestrială din ultimii 50 de ani”, a afirmat Griffin în cadrul conferinței Citadel Securities despre viitorul piețelor globale.
Costurile de împrumut pe termen lung pentru guverne au crescut și ele, întrucât investitorii evită obligațiunile de stat cu maturitate mare, de teama că inflația le va eroda valoarea. Conform Deutsche Bank, acesta este cel mai slab deceniu înregistrat vreodată pentru obligațiunile guvernamentale.
În același timp, scăderea dolarului și ascensiunea activelor alternative alimentează speculațiile potrivit cărora bitcoinul ar putea deveni un activ de rezervă credibil, alături de aur.
„O alocare strategică în bitcoin ar putea deveni un nou pilon de siguranță financiară, asemănător rolului jucat de aur în secolul XX”, au transmis analiștii Deutsche Bank, Marion Laboure și Camilla Siazon, care prevăd că ambele active ar putea apărea în bilanțurile băncilor centrale până în 2030.
Va continua această tendință sau se va încheia brusc?
Goldman Sachs estimează că prețul aurului va continua să crească și în următorul an, prognozând un nivel de 4.900 dolari pe uncie până la sfârșitul lui 2026.
Totuși, nu lipsesc avertismentele: mai mulți analiști consideră că prețurile activelor au urcat prea mult, alimentate și de entuziasmul în jurul inteligenței artificiale. Se fac paralele cu bula dotcom din anii ’90.
Miliardarul și managerul de fonduri speculative Paul Tudor Jones a sugerat că este posibilă o explozie finală a pieței bursiere, înainte ca aceasta să atingă vârful.
„Istoria se repetă adesea, iar acum contextul pare și mai exploziv decât în 1999”, a declarat el pentru CNBC.
Aurul este văzut tot mai mult ca o plasă de siguranță în fața unei posibile prăbușiri a boomului acțiunilor din sectorul AI, în contextul unei avalanșe de acorduri circulare între marile companii de tehnologie.
Acțiunile acestor firme au crescut puternic, impulsionând întreaga piață, în ceea ce investitorii numesc fenomenul „FOMO” – teama de a pierde o oportunitate.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent
